Energia aurei acestui om era incomparabilă

Cînd eram prin clasa a 10, la liceu, mi-am bătut un coleg fiindcă a îndrăznit să afirme că Vieru scrie doar poezii puerile despre copii. După ani cînd l-am cunoscut pe Maestru, am realizat că puţin i-am dat atunci.

Cine e Vieru? Este o aură vie, care aruncă în jur lumină peste toţi cei care îi ies în cale. Aşa arunca cu bunătatea lui cînd apărea încetişor, aproape neauzit, în uşa cabinetului nostru de la LA, unde făceam corectura. Îmi zicea "Yves, puişor, am ceva de corectat, pot să mă apropii?" În general eram foarte dur cu autorii LA, mai ales cu acei careaduceau materialele marţea sau miercurea, Grigore Vieru fiind o excepţie general-valabilă. Era un om pe care nu puteai să-l refuzi.

Într-o zi, după o muncă de vreo oră la corectura celebrului articol "Mîrlanii", în care şi-a exprimat opinia referitor la Roşca şi gaşca sa, l-am rugat pe maestru să-mi dea şi mie un autograf. Ce mi-a scris atunci nu voi uita niciodată: "Unde este Goncearuc/ Acolo am să mă duc./Şi la bine şi la rău,/ acolo voi fi şi eu." După care m-a îmbrăţişat şi m-a pupat părinteşte pe frunte.

Era un om cu totul deosebit. Un foarte bun povestitor, unul de la care puteai să afli o sumedenie de lucruri interesante acumulate în nenumăratele Sale călătorii prin lume. Un caz interesant, ulterior devenit celebru, cel puţin în sînul familiei LA, a fost acela cînd într-o dimineaţă de joi, adică după ce ziarul deja era în chioşcuri, intră Vieru în redacţia LA, se apropie de mine şi-mi zice: "Yves, maiam cîteva mici corecturi de introdus." I-am răspuns şăgalnic "Dom' Vieru, dardejaeste joi, ziarul a apărut!", la care Vieru, cu un zîmbet debordant, îmi dă reolica "Şi ce, nu se mai poate nimic de făcut?"

Aşa era Maestrul Grigore Vieru, mereu în căutarea perfecţiunii, una la care, zic mulţi, a ajuns chiar. Eu sunt nespus de fericit că am avut posibilitatea, să fiu numit de acest OM, prieten. Defapt elera prietenul tuturor oamenilor, avea ceva din mesajul lui Iisus, care spunea să lase copii să vină la el. Aşa era Vieru, şi aşa va rămîne mereu în mintea noastră. Un geniu al literaturii româneşti de pretutindeni.