Câţi moldoveni sunt români?

Saptamana care se incheie a fost marcata de doua momente importante in relatia Europa-Romania-Moldova : constituirea unui Grup informal de prieteni ai Moldovei la Bruxelles si vizita lui Traian Basescu la Chisinau, insotit de aproape jumatate din guvernul Romaniei, un semnal puternic privind interesul romanesc fata de aceasta tara.

Primele rezultate concrete ale vizitei : decizia de infiintare a unei Autaritati Nationale pentru Cetatenie, care va accelera acordarea cetateniei romane celor care care au pierdut-o (cei mai multi fiind moldoveni) si un ajutor nerambursabil de 100 de milioane de dolari pentru proiecte educationale, in primul rind. Exista si promisiunea conectarii retelelor energetice, a celor de transport, a retelei de cai ferate etc. Nu este pentru prima oara ca se vorbeste despre asa ceva in relatia dintre doua state, dar, data fiind noua putere de la Chisinau, exista mai multe sanse ca proiectele sa se infaptuiasca intr-un timp relativ scurt, spune Luca Niculescu într-un editorial difuzat de Radio France Internationale.

Citi moldoveni sint romani ?

Este unul dintre dosarele cele mai delicate. In urma cu doi ani, Romania a simplificat procedura de redobindire a cetateniei pentru moldovenii care puteau demonstra, pina la a treia generatie, ca au fost cetateni romani. Numai anul trecut au fost acordate aproape 20 de mii de cetatenii. Prin infiintarea Autoritatii pentru Cetatenie, numarul dosarelor care vor fi analizate va trece la 100 sau chiar 150 de mii pe an.

Intervin aici mai multe probleme : va avea capacitatea o institutie romaneasca de-abia infiintata sa lucreze rapid si eficient in fata valului de cereri de cetatenie care va sosi (se estimeaza ca exista deja 600 de mii de cereri) ? Anuntul privind infiintarea noii agentii va declansa probabil noi cereri de acordare a cetateniei. Se pune problema gasirii unor sedii in care sa fie amplasata agentia, angajarea de functionari, repartizarea dosarelor etc.

Chestiunile logistice reprezinta insa problema cea mai mica. Mai importante sint cele politice. Vedem, in primul rind ca nu exista un consens politic intern. Senatorul UDMR Gyorgy Frunda, membru al unui partid aflat la guvernare si unul dintre reprezentantii romani in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, critica la RFI accelerarea acordarii cetateniei romane pe motiv ca «nu face deci sa ajute extrema dreapta ruseasca, al carei obiectiv e o Moldova fara romani».

Ca sa aiba sanse de reusita, « proiectul Moldova » nu poate fi doar al lui Traian Basescu, iar consensul intern trebuie obtinut atit in clasa politica, cit si in societate, deoarece vor exista voci care sa protesteze atunci cind vor auzi ca sute de mii de moldoveni vor deveni cetateni romani intr-un rastimp destul de scurt. La nivel politic, am vazut ca exista, cel putin aparaent, o viziune impartasita atit de Traian Basescu, cit si de Mircea Geoana, daca ne gandim la declaratia acestuia din urma : « Salut aceasta vizita. E un lucru desoebit de bun faptul ca Republica Moldova se indreapta cu pasi energici catre democratie si catre Europa ».

In plus, PSD poate fi o voce importanta in apropierea Moldovei de Europa, prin contactele formale si mai putin formale pe care le are la Bruxelles si in alte capitale europene. Il putem aminti aici de exemplu pe Adrian Severin, care este « vocea » pe politica externa a socialistilor in Parlamentul European, afirmă Luca Niculescu.

Este Europa interesata de Moldova ?

Consensul din Romania pe tema moldoveneasca trebuie obtinut si in plan european. Sincer vorbind, pina acum Europa a continuat sa priveasca Moldova ca pe un stat aflat in zona de influenta a Rusiei si a dat, in general, putina atentie initiativelor romanesti in zona. Putem sa ne gandim la episodul alegerilor din 7 aprilie, cind Europa ( pe motiv de Paste Catolic ) a reactionat tarziu si timid. Situatia se poate schimba. Grupul de prieteni ai Moldovei, lansat luni la Bruxelles si co-prezidat de Romania si de Franta, este un prim pas. Dupa cum declara pentru RFI Pierre Lellouche, ministru francez al Afacerilor Europene, grupul va trimite o scrisoare lui Catherine Ashton, Inaltul Reprezentant pe Politica Externa al Uniunii Europene, o scrisoare in care ii va cere sa se « mobilizeze » pe dosarul moldovenesc.

Patru sint temele avute in obiectiv :
• vizele ( daca ele sint eliminate, asa cum s-a intimplat recent in cazul Serbiei, moldovenii vor putea circula mult mai usor in Europa, iar sentimentul de alienare se va diminua ) ;
• economia ( Moldova este tara cea mai saraca din Europa si are nevoie de ajutor si investitii – se vor negocia un Acord de Asociere si un Acord de liber schimb) ;
• reforma institutionala si drepturile omului
• Transnistria ( conflict inghetat, pentru a carui rezolvare e nevoie de o intelegere cu Moscova).

Pentru Europa, prosperitatea si democratizarea Republicii Moldova ar putea fi un prim semnal de reusita al recent lansatului Parteneriat Oriental, care vizeaza tarile aflate in Estul Continentului.

Condusa de o coalitie care se numeste Alianta pentru Integrare Europeana, Moldova pare acum un teren mai fertil pentru acest proiect european decit tari ca Ucraina sau Belarus. Intr-o declaratie pentru Newsin, ambasadorul Suediei la Bucuresti, vorbea despre Grupul de prieteni ai Moldovei ca despre un « gest simbolic si binevenit ». Dupa cum se stie, Suedia este una dintre tarile interesate de aceasta regiune, fiind co-autor, alaturi de Polonia, al initiativei care a dus la Parteneriatul Estic.

In plus, prietenii europeni mai vechi sau mai noi ai Moldovei pot face un lobby subtil, dar bine tintit in Comisia Europeana, Consiliile de Ministri si chiar in nou infiintatul Serviciu de Actiune Externa al UE, crede Luca Niculescu.

Cine conduce la Chisinau?

Faptul ca la putere se afla Alianta pentru Integrare Europeana (AIE) nu inseamna ca Moldova va intra maine in UE. In primul rind, puterea de la Chisinau nu e completa. Actualul presedinte, Mihai Ghimpu, este interimar, dupa ce Parlamentul a esuat in doua rinduri in alegerea unui presedinte din cauza opozitiei Partidului Comunistilor ( e nevoie de 61 de voturi, iar partidele din AIE nu au decit 53 ). Situatia trebuie rezolvata anul acesta, fie prin organizarea de alegeri legislative anticipate, care vor conduce la un nou Parlament, fie prin schimbarea Constitutiei ( care sa permita alegerea presedintelui cu o majoritate simpla ). Mai mult, chiar in randul Aliantei nu toate vocile sint la fel de favorabile unei apropieri rapide de UE si, o data rezolvata chestiunea presedintelui, aceste voci se vor face auzite ceva mai raspicat.

Ce vrea Rusia ?

Dupa cum spunea si Pierre Lellouche, Rusia este un element important. Daca Moscova o doreste, poate perturba destul de usor scena politica din Moldova. In plus, chestiunea transnistreana nu poate fi rezolvata fara acordul Rusiei. Exista multi cetateni rusi in Moldova, deoarece Rusia a acordat si ea cetatenie moldovenilor ( mai ales celor din Trasnistria ).

Dupa cum a aratat-o in Abhazia si Osetia de Sud, cind are interes, Rusia isi aminteste repede de cetatenii sai. Dupa recentele schimbari politice de la Chisinau, Moscova a fost rezervata, ceea ce nu inseamna ca va ramine mereu asa. Aceasta este zona in care Europa si Statele Unite se pot implica cel mai mult, deoarece Moscova prefera sa discute cu «cei mari ». Statele Unite au acordat recent un ajutor de 260 de milioane de dolari Moldovei in timp ce Hillary Clinton, secretarul de Stat american, a declarat vineri ca « SUA vor sa ajute Moldova sa imbunatateasca vietile cetatenilor sai » ( in interviul pentru Vocea Americii, Clinton vorbeste printre altele si despre problema trupelor rusesti din Trasnistria ). O vizita a lui Traian Basescu la Moscova, despre care se vorbeste de atita vreme, ar putea si ea clarifica unele lucruri.

Concluzie

Moldova are o suprafata cit a Belgiei, o populatie de doua ori mai mare decit cea a Sloveniei, dar reprezinta un amestec de probleme geopolitice demne de un teritoriu de zece ori mai mare. Romania este avocatul ei in procesul de apropiere de UE. Recenta vizita la Chisinau a lui Traian Basescu, insotit de sase ministri, reprezinta o buna « poza de familie » romano-moldoveneasca, dar e nevoie de mult mai mult.

Romania trebuie sa joace in echipa atit in relatia cu Chisinaul, a carui politica nu e foarte constanta, cit si in relatiile cu Europa, Statele Unite, Rusia sau Ucraina ( tara care are frontiera cu Moldova si este atenta la ce se intimpla aici ). Pentru asta ar fi bine ca Romania sa fie ea insasi o echipa. Moldova nu trebuie sa fie numai « proiectul de suflet al presedintelui », ci al intregii societati romanesti. E necesar un dialog cu partidele politice, cu societatea – pentru ca au aparut deja voci care spun ca moldovenii deveniti romani vor profita de avantajele sociale ale romanilor fara sa fi contribuit la ele - cu oamenii de afaceri, ca sa investeasca in Moldova. Pentru un om de afaceri, Moldova nu reprezinta in sine o piata mare, dar poate insemna un cap de pod pentru alte destinatii, aflate mai la Est.

Apropierea Moldovei de Uniunea Europeana este un drum lung, pe care se poate poticni de multe ori, dupa cum a aratat-o deja. (In 1991, cind s-a destramat Uniunea Sovietica, Moldova era mai avansata economic decit tarile baltice, ceea ce nu le-a impiedicat pe cele din urma sa intre in UE chiar inaintea Romaniei). Bucurestiul a semnat in 1995 Acordul de asociere cu UE si nu a aderat decit 12 ani mai tarziu. Intre Moldova si UE nici nu exista un astfel de acord. In plus, la nivel european exista in anii ‘90 un entuziasm legat de extinderea catre Est, memoria separarii prin zidul Berlinului fiind inca proaspata. Acum, entuziasmul a fost inlocuit cu « oboseala » extinderii. Obstacolele sint mai mari si de parte europeana.

Traian Basescu va trebui sa puna mult suflet in « proiectul sau de suflet » ca sa aiba sanse de reusita. Romania trebuie sa fie pregatita pentru discutii lungi, sa aiba capacitatea de a face compromisuri, sa caute sprijin in multe locuri. Proiectul nu se va incheia in mandatul lui Traian Basescu si, probabil, nici in cel al viitorului presedinte. Pentru ca el sa reuseasca, apropierea de UE nu trebuie sa fie numai o ambitie romaneasca, ci o dorinta reala a celor care stau dincolo de Prut, spune, în final, Luca Niculescu.

Autor: Luca Niculescu
Sursa: rfi.ro