În Bucovina de Nord şi raioanele Teceu şi Rahău din Transcarpatia trăieşte cel mai mare număr de etnici români, conform recensămintelor ucrainiene. Numărul de studenţi români la Universitatea din Cernăuţi a scăzut rapid în perioada sovietică. În 1991-92, ultimul an de conducere sovietică, numărul acestora era de doar 4,44% (434 din 9.769 studenţi în total) . În personalul facultăţilor este evidentă slaba reprezentare a românilor. În acelaşi an universitatea avea 465 profesori ucrainieni (77,1%), 102 ruşi (16,9%), 9 moldoveni (1,4%), 7 români (1,1%), 6 belaruşi (0,9%), etc. Chiar şi după declaraţia de independenţă a Ucrainei, numărul studenţilor români la Universitate a continuat să scadă la numai 3,9% în 1992-93, mult mai puţin decât procentajul populaţiei române din regiune. Din 1997, s-au oferit burse unor studenţi pentru a studia la universităţi din România. În 2001 Alianţa Creştin-Democratică a Românilor din Ucraina a raportat lipsa de posibilităţi a românilor de a studia laCernăuţi în limba lor maternă.Trebuie făcută observaţia că situaţia este identică şi pentru celelalte minorităţi din Ucraina, iar sistemul de educaţie superioară este în limba ucraineană, majoritatea universităţilor neoferind educaţie nici în limba rusă, deşi limba rusă este limba maternă pentru o parte mai mare a populaţiei din Ucraina.
În acelaşi timp există şcoli cu predare în limba română, de asemenea ziare, canale TV şi radio. Organizaţiile româneşti au reclamat şi faptul că 19 sate locuite de români nu mai beneficiază de şcoli în limba maternă, situaţia lor fiind mai rea decât era sub regimul sovietic.
Cetăţile moldoveneşti din Ucraina (Hotin, Cetatea Albă) sunt prezentate ca fiind succesiv slave (Haliciene, Polono-lituaniene) apoi turce, fără nici-o referinţă la trecutul lor românesc. Satele româneşti din Bugeac au rămas debotezate în ciuda cerinţelor locuitorilor (1991: Adămeşti=Primorske, Păpuşoi=Rascoşne, Gălileşti=Desantne, Jibrieni=tot Primorske, Frumuşica-Veche=Alexandrivka, Frumuşica-Nouă=Mykolaivka, Zoreni=Staroselie). În Ucraina, prezenţa românească în dreapata Nistrului este redată excluziv ca o ocupaţie străină, nicidecum ca o parte din rădăcinile istorice ale acestor regiuni.
Nu ne luaţi ce avem mai scump !
8 comentarii:
of, cu nimic nu-s mai buni haholii astia decit rusii, tare ma doare inima si-mi pare rau pentru fratii din Bucovina, daca la noi in Basarabia e jale, la ei in general e catastrofa !
Fara o rascoala inarmata nu se paote face nimica. Cum sau rasculati bravii albanezi si sau scapati de barbarii slavi si jegul lor.
Cam asa e, Alex. Greu fara o lupta armata, daca nu chiar imposibil de castigat drepturi pentru romanii din jurul granitelor, special Serbia si Ucraina.
Asa este frate, si daca pieri, macar ai pierit luptand, si nu ca un soarec imputit. Romanii nostri numai au sange, numai se vaita ca niste femei. Voda Doamne , unde esti tu acuma?
sa fiu sincer nu sunt acolo chiar asa chinuri..foarte multi romani de acolo se pronuntza impotriva Unirii...spun asta fiindca am trait acolo o bucate de timp si trec pe acolo din cand in cand...s-a pierdut demult acolo spiritul de luptator...sigur ca sunt persoane care lupta p/u idee unionista...dar ei se numara pe degete...si imi pare de asta foarte rau...
io am fost in 3 scoli romanesti din Bucovina...mizerabile conditii acolo in comparatie cu scoala de alaturi a haholilor...
din pacate nu mai suntem noi acei "Fii Ai Bravilor Soldati", ar trebui de luat exemplu de la Greci, care de cite ori este nevoe, ies in strada si lupta!!!
"Vom Cistiga Gloria-n Razboi"
Polonezu'
Vrem Basarabia, vrem sfânta Bucovină...
BPR!
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: