Rusia nu dătorează nimic nimănui

Cu un astfel de subtitlu mi-a atras atenţia articolul „Valerii Kuzmin: «Noi simţim responsabilitatea faţă de conaţionalii din Moldova!»”, care relatează discuţia ambasadorului extraordinar şi plenipotenţial rus V. Kuzmin la Chişinău cu cititorii ziarului „Komsomoliskaya Pravda”. Nu mă voi opri la elementele de gen obţinerea cetăţeniei ruse sau pensiei din partea statului rus, ci voi elucida principalele elemente ce ţin de subtitlu. Este vorba despre problema transnistreană şi staţionarea trupelor militare ruseşti.

La întrebarea unui cititor referitor la retragerea trupelor şi armamentului Dl. Kuzmin răspunde într-o manieră destul de interesantă: „Rusia nu are în Transnistria trupe militare în sensul în care aveţi în vedere. În Transnistria este dislocat contigentul militar rusesc în componenţa contigentului trilateral de pacificare, constituit în baza acordului moldo-rusesc din 1992...

În acest tratat s-a stabilit crearea contingentului pacificator trilateral (rus, moldovenesc şi transnistrean, n.a.). Cu toate acestea, există grupa operativă militară rusă (Оперативная группа российских войск). Aceasta este constituită din două batalioane (circa 800 de militari, n.a.), care supraveghează armamentul din zona Kovbasna. După funcţiile sale – este o structură de pază, neînzestrată cu tehnică grea ca şi pacificatorii: nici tancuri, nici elicoptere, nici artelerie, ci doar TAB Amfibia. Acestea forţe nu cad sub incidenţa Tratatului cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa. Şi în acest fel, cu obligaţiile de la Istanbul n-are nici o legătură. Rusia demult le-a îndeplinit...”Menţionăm că angajamentele internaţionale asumate de Federaţia Rusă cu ocazia Summit-ului OSCE de la Istanbul (decembrie 1999), reiterate la cel de la Porto (decembrie 2002), de retragere a efectivelor şi a arsenalului Armatei a 14-a din Transnistria, nu au fost îndeplinite decât parţial. Convenţionale în Europa.

De asemenea, domnul ambasador nu a uitat să învinuiască din nou Chişinăul în eşuarea „Memorandumului Kozak” şi m-a surprins prin declaraţia finală - răspuns la întrebarea privind recunoaşterea Transnistriei: „În acest moment nu există un astfel de motiv. Despre aceasta am mai vorbit. Totuşi noi cunoaştem că istoria nu ştie despre dispoziţia conjuctivă şi, probabil, nci despre cea imperativă, deci, cum a zis „marele diplomat britanic” James Bond: «Niciodată nu spune niciodată». Teoretic cine ştie ce se poate întâmpla. Cine a crezut că Kosovo cândva va deveni independentă? Dar s-a întâmplat.”

Sursa: kp.ru