Libertatea de circulaţie pentru basarabeni

Se spune că Moldova are un mare potenţal de emigrare. Atunci cand Traian Băsescu a anunţat in Parlamentul Romaniei că va uşura acordarea cetăţeniei romane pentru moldoveni, unii oficiali de la Bruxelles s-au arătat alarmaţi că, vezi doamne, 3,5 milioane basarabeni şi-ar lua paşapoarte romaneşti şi apoi ar invada UE. Afirmaţia este exagerată. Nu toţi moldovenii doresc cetăţenie romană, iar dintre acei care vor obţine paşaportul romanesc nu toţi se vor repezi să doarmă prin gări in Italia. Macedonia, cu o populaţie pe jumătate cat a Moldovei, a beneficiat de acordarea a 10.000 de cetăţenii bulgăreşti in 2008 de către guvernul de la Sofia, făără ca cineva de la Bruxelles să aibă ceva de spus.
Nicaragua da, Moldova ba
După statistici, Republica Moldova are un potenţial de emigrare de 1,13 migranţi la 1000 locuitori pe an. Dar, conform acordului Schengen, in statele din acest spaţiu pot intra fără vize deţinători de paşapoarte din state latino-americane cum ar fi Nicaragua, Salvador, Honduras, Guatemala, Paraguay, Venezuela. Unele dintre aceste state, probabil beneficiare ale facilităţii Schengen la presiunile Spaniei, au potenţial de migrare mult mai ridicat decat RM, de 5-6 locuitori/1000 pe an.
Chiar şi aşa, potenţiala migraţie din R.M. ar fi doar o picătură in oceanul UE. Guvernul laburist din Marea Britanie a primit trei milioane emigranţi din 1997 pană in prezent. Guvernul socialist din Spania a "regularizat" situaţia a 600.000 emigranţi clandestini aflaţi pe teritoriul sau.
Desfiinţarea vizelor reduce migraţia
Mai mult, ridicarea vizelor nu ar spori migratia din RM ci, dimpotrivă, ar reduce numărul migranţilor iar migratia ar deveni sezonieră. Explicatia e simplă si s-a verificat in mai multe ţări, inclusiv Romania. Dacă este nevoie de viză, cei ajunsi in UE nu o vor mai părăsi de frică să nu fie impiedicati să se intoarcă, mai ales dacă au intrat fie ilegal, fie avand o viză cu o singură intrare sau expirată. După ce romanii au căpătat acces liber in UE migratia lor a devenit temporară, oamenii avand intentia să lucreze doar cateva luni sau un an. Bunăoară să strangă bani pentru nuntă unui copil sau pentru a-şi repară casă. In cazul altora, migratia a devenit sezonieră. Se duc primăvara sau toamna pentru munci agricole sau vara pentru constructii, apoi se intorc. Romanii pleacă fără grijă din UE pentru că stiu că se pot intoarce după bunul plac. UE se arată ingrijorată de fenomene legate de migraţia ilegală, cum ar fi traficul de persoane. Dar este limpede că tocmai desfiinţarea vizelor pentru basarabeni ar face să dispară unele infracţiuni. De exemplu, in lipsa vizelor ar dispărea reţelele care mituiesc functionari de la ambasade. Ar dispărea de la sine si călăuzele care trec ilegal peste frontiere migranţi ilegali.
Riscul e peste Atlantic, nu peste Prut
O altă afirmaţie este aceea că in spaţiul ex-sovietic există criminalitate organizată, instabilitate politică, trafic de persoane, faliment economic. Cetăţenii unor asemenea state nu ar merita să intre pe teritoriul UE, atat din cauza riscului de migraţie, despre care am spus mai devreme, că e mult mai redus decat al altora, cat şi pentru a nu aduce in UE năravurile de la ei de acasă. Carevasăzică, dacă eşti moldovean, eşti musai un migrant clandestin disperat. Totodată, dacă eşti moldovean eşti şi un potenţial infractor.
Să le luăm pe rand. Presupusa instabilitate din Moldova sau nerespectarea drepturilor omului, care i-ar face pe oameni să plece in bejenie sunt o gluma faţă de situaţia din ţărişoarele sud-americane ai caror cetăţeni pot intra fără vize in UE. Nicaragua, Honduras, Salvador, au fost sfaşiate timp de decenii de războaie civile cu sute de mii de victime. Gherilele, guvernul, opoziţia, contras, comuniştii etc au măcelărit femei, copii, bătrani au comis crime impotriva umanităţii. Faţă de aceştia, guvernanţii de la Chişinău, cu Voronin in frunte, par nişte activişti de la Human Rights Watch, Amnesty Internaţional sau alt ONG pentru apărarea drepturilor omului.
In ce priveşte traficul de arme, droguri, persoane, baronii cocainei ce conduc din umbră ţările menţionate sunt regi neincoronati, iar situaţia de la frontierele Moldovei nu suferă nici o comparaţie. Sistemul de recompense si pedepse ar trebui să funcţioneze in cazul statelor la fel ca in cazul oamenilor. Moldova o fi un stat ex-sovietic, dar pană acum a avut o politică externă previzibilă, colaborand pentru asigurarea cooperării si stabilitătii in Europa. Dar Nicaragua şi Venezuela, ai căror cetăteni nu au nevoie de vize Schengen, sunt singurele ţări care, alături de Rusia au sfidat comunitatea internaţională recunoscand independenţa statelor marionetă Abhazia şi Osetia.
UE are două măsuri
In ce priveşte infracţiunile transfrontaliere de mai sus, UE are o poziţie duplicitară. Unica frontieră non-UE a R. Moldova este cea cu Ucraina. Atunci cand se evaluează rezultatele misiunii europene EUBAM de intărire a securităţii frontierei moldo-ucrainene şi se cer in acest scop bugete de zeci de milioane de euro, rapoartele arată, bineinţeles, că situaţia s-a imbunătăţit. Banii curg garlă iar şeful EUBAM, generalul de brigadă ungur Ferenc Banfy e felicitat pentru activitatea sa. Dimpotrivă, cand se pune problema intrării basarabenilor fără viză in Spaţiul Schengen se spune pe dos, că acum nu e momentul, că in Moldova sunt probleme cu criminalitatea transfrontalieră.
Paşaportul romanesc e mai sigur
Pană se vor desfiinta vizele Schengen pentru cetăţenii RM, soluţia cea mai rapidă pentru a se asigură dreptul lor la liberă circulatie este politică lui Traian Băsescu, de accelerare a procesului de acordare a cetăţeniei romane pentru aceştia. Deţinătorul unui paşaport moldovenesc, chiar si după ridicarea obligativităţii vizei Schengen, va fi in UE timp de 90 zile un turist, iar apoi devine un emigrant ilegal, care munceşte la negru, numai bun să fie deportat, amendat ori inchis, cu interdicţie de a mai intră in UE. Paşaportul romanesc, in schimb, ii asigură toate drepturile.

George SCARLAT pentru emisiunea "Mai aproape de Europa", Vocea Basarabiei