Populaţia băştinaşă a Transnistriei a fost neintrerupt majoritar romanească

Populaţia băştinaşă a Transnistriei in hotarele istorice cuprinse intre Nistru şi Bugul Oriental a fost neintrerupt, pe parcursul secolelor, majoritar romanească. Acest lucru l-au demonstrat o serie de călători, geografi şi prelaţi, cum ar fi Gian Lorenzo D'Anania, Giovani Botero, Nicolo Barsi, care au depus in cărţi publicate mărturii asupra caracterului etnic romanesc al acestui teritoriu.

Cu aproape 30 de ani inainte ca ruşii să treacă Bugul, in 1792, şi să anexeze Transnistria cu forţa armată, guvernul rus l-a trimis in recunoastere in această zonă pe cazacul Andrei Constantinov.

Reintors la curte, cazacul a raportat că nu a găsit nici un rus şi că a auzit "doar vorbă moldovenească şi tătărască".

Protoiereul rus Lebentiev in lucrarea sa "Ucraina Hanului", apărută in or.Herson, in 1860, recunoaşte că moldovenii sunt cei mai vechi trăitori pe locurile pe care se situează Transnistria. In context, scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu afirma că la 1230 exista o populaţie romanească compactă in Podolia Volnii, care se mai regăsea compact şi in 1849, in număr de aproximativ 500 de mii de oameni. Acelaşi lucru este recunoscut şi in Marea Enciclopedie Rusă din secolul trecut, iar lingvistul sovietic Serghieski recunoaşte, in 1936, că romanii şi ucrainienii au ocupat instantaneu acele locuri,"dacă nu mai repede romanii". 

Odată cu mişcările revoluţionare din 1917, moldovenii transnistreni convoacă un congres la Odesa şi cer "lichirea Transnistriei de Basarabia", "şcoala, liturghia şi judecăţile să se facă in limba romană, să se folosească alfabetul latin".
Caracterul moldovenesc (romanesc) al ţinutului transnistrean a fost recunoscut de sovietici, atunci cand au creat, in 1924, Republica Autonomă Moldovenească (RASSM) prin care a fost pus inceputul prezenţei politico-geografice moldoveneşti in Transnistria. După 1940, Stalin dezmembrează atat Basarabia care pierde judeţele Bolgrad, Izmail, Cetatea Albă, Hotin, cat şi RASS Moldovenească, care pierde raioanele Cruti, Balta, Barzu, Ocna şi Nani in favoarea Ucrainei.
De la 1792, populaţia Transnistriei a fost supusă unui intens proces de rusificare, iar teritoriul a fost transformat pentru următoarele secole intr-un cap de pod al expansiunii ruseşti in Balcani.
O bună parte a populaţiei băştinaşe a fost exterminată de regimul comunist. Istoriografii susţin că in 1937 intelectualitatea din RASSM a fost acuzată de susţinerea duşmanului de clasă, fiind exterminat atat intregul guvern al republicii, cat şi scriitorii Nicolae Smochină, Toader Mălai, Nicolae Ţurcanu, Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru Bătrancea, Nistor Cabac. In s.Butor, Grigoriopol au fost impuşcati 167 bărbaţi din cei 168 existenţi. Totodată, colectivizarea forţată şi inchiderea bisericilor i-a determinat pe mulţi să fugă peste Nistru.
Necătand la aceasta, ultimul recensămant sovietic din 1989 arată că in circa 70-80% din localităţile din Transnistria populaţia romanească constituia 40%, in timp ce ucrainenii constituiau 28% şi ruşii 25%. Totodată, in or. Tiraspol unde, in 1940, romanii formau 65% din populaţie, in 1989 ei reprezentau abia 12%.
Rezultatele complete ale recesămantului populaţiei in regiunea transnistreană a R.Moldova, petrecut in perioada 11-18 noiembrie 2004, arată că numărul total al populaţiei regiunii, in comparaţie cu 1989 s-a redus cu circa 25% sau cu peste 170 mii de locuitori. Populaţia or.Dubăsari s-a redus cu aproape 44%, populaţia or. Bender cu 30%, Camenca - cu 25%, Tiraspol - cu 21%, Rabniţa - cu 13%. Mai mult, s-au inregistrat schimbări in ceea ce priveşte structura populaţiei după naţionalităţile de bază. Astfel, ponderea populaţiei de etnie moldovenească s-a redus de la 40% la 31,9%, celei de etnie rusă s-a majorat de la 25,4% la 30,4%, celei de etnie urcraineană a crescut cu 0,5%.
Regiunea transnistreană cuprinde in prezent un teritoriu de circa 4 163 km2 sau 12% din teritoriul R.Moldova. Pe teritoriul Transnistriei se află 167 de localităţi, dintre care 4 oraşe, 8 orăşele şi 143 de sate. In ciuda izolării internaţionale, Transnistria şi-a creat toate atributele caracteristice unui stat - instituţii de stat, forţe armate, structuri de poliţie, servicii de securitate, organe vamale, propria valută, propriul sistem economic şi financiar.

Galina LUNGU (VoceaBasarabiei.net)