Lista de domnitori ai Moldovei

Aceasta este o listă de domnitori ai Moldovei, de la primele atestări în secolul XIII la unirea cu Ţara Românească, proclamată de Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie (pe stil vechi) 1859.

Primele atestări:

cca.1247 Olaha

secolul al XIV-lea Costea
Marca de apărare a lui Dragoş
1351/2 - 1353/4 Dragoş
1354 - 1358 Sas fiul lui Dragoş
1359 - Balc fiul lui Dragoş
Statul independent Moldova
1359 - 1365 Bogdan I
1365 - 1373 Laţcu
1373 - 1375 Costea
1375 - 1391 Petru I
1391 - 1394 Roman I
1394 - 1399 Ştefan I
1399 - 1400 Iuga
1400 - 1432 Alexandru cel Bun
1432 - 1433 Iliaş I
1433 - 1435 Ştefan al II-lea
1435 - 1436 Iliaş I
1436 - 1442 Iliaş I şi Ştefan al II-lea
1442 - 1447 Ştefan al II-lea
1447 - Petru al II-lea
1447 - 1448 Roman al II-lea
1448 - 1449 Petru al II-lea
1449 - Ciubăr Vodă
1449 - Alexăndrel
1449 - 1451 Bogdan al II-lea
1451 - 1452 Petru Aron
1452 - 1454 Alexăndrel
1454 - 1455 Petru Aron
1455 - Alexăndrel
1455 - 1457 Petru Aron
1457 - 1504 Ştefan cel Mare
1504 - 1517 Bogdan al III-lea cel Orb
1517 - 1527 Ştefan al IV-lea sau Ştefăniţă
1527 - 1538 Petru Rareş
1538 - 1540 Ştefan Lăcustă
1540 - 1541 Alexandru Cornea
1541 - 1546 Petru Rareş
1546 - 1551 Iliaş al II-lea Rareş
1551 - 1552 Ştefan al VI-lea Rareş
1552 - Ioan Joldea
1552 - 1561 Alexandru Lăpuşneanu
1561 - 1563 Despot Vodă
1563 - 1564 Ştefan Tomşa
1564 - 1568 Alexandru Lăpuşneanu
1568 - 1572 Bogdan Lăpuşneanu
1572 - 1574 Ioan Vodă cel Viteaz (cel Cumplit)
1574 - 1577 Petru Şchiopul
1577 - Ioan Potcoavă
1578 - 1579 Petru Şchiopul
1579 - 1582 Iancu Sasul
1582 - 1591 Petru Şchiopul
1591 - 1592 Aron Tiranul
1592 - Alexandru cel Rău
1592 - Petru Cazacul
1592 - 1595 Aron Tiranul
1595 - Ştefan Răzvan
1595 - 1600 Ieremia Movilă
1600 - Mihai Viteazul
1600 - 1606 Ieremia Movilă
1606 - 1607 Simion Movilă
1607 - Mihail Movilă
1607 - Constantin Movilă
1607 - Mihail Movilă
1607 - 1611 Constantin Movilă
1611 - 1615 Ştefan al IX-lea Tomşa
1615 - 1616 Alexandru Movilă
1616 - 1619 Radu Mihnea
1619 - 1620 Gaspar Graziani
1620 - 1621 Alexandru Iliaş
1621 - 1623 Ştefan al IX-lea Tomşa
1623 - 1626 Radu Mihnea
1626 - 1629 Miron Barnovschi-Movilă
1629 - 1630 Alexandru Coconul
1630 - 1631 Moise Movilă
1631 - 1633 Alexandru Iliaş
1633 - Miron Barnovschi-Movilă
1633 - 1634 Moise Movilă
1634 - 1653 Vasile Lupu
1653 - 1658 Gheorghe Ştefan
1658 - 1659 Gheorghe Ghica
1659 - Constantin Şerban Basarab
1659 - 1661 Ştefăniţă Lupu
1661 - Constantin Şerban Basarab
1661 - Ştefăniţă Lupu
1661 - 1665 Eustatie Dabija
1665 - 1666 Gheorghe Duca
1666 - 1668 Iliaş Alexandru
1668 - 1672 Gheorghe Duca
1672 - 1673 Ştefan Petriceicu
1673 - Dumitraşcu Cantacuzino
1673 - 1674 Ştefan Petriceicu
1674 - 1675 Dumitraşcu Cantacuzino
1675 - 1678 Antonie Ruset
1678 - 1683 Gheorghe Duca
1683 - 1684 Ştefan Petriceicu
1684 - 1685 Dumitraşcu Cantacuzino
1685 - 1693 Constantin Cantemir
1693 - Dimitrie Cantemir
1693 - 1695 Constantin Duca
1695 - 1700 Antioh Cantemir
1700 - 1703 Constantin Duca
1703 - Logofăt Ioan Buhuş
1703 - 1705 Mihai Racoviţă
1705 - 1707 Antioh Cantemir
1707 - 1709 Mihai Racoviţă
1709 - 1710 Logofăt Ioan Buhuş
1709 - 1710 Nicolae Mavrocordat
1710 - 1711 Dimitrie Cantemir
Epoca Fanariotă
1711 - Caimacam Lupu Costachi
1711 - Caimacam Ioan Mavrocordat
1711 - 1715 Nicolae Mavrocordat
1715 - 1726 Mihai Racoviţă
1726 - 1733 Grigore al II-lea Ghica
1733 - 1735 Constantin Mavrocordat
1735 - 1739 Grigore al II-lea Ghica
1739 - Ocupaţia rusă
1739 - 1741 Grigore al II-lea Ghica
1741 - 1743 Constantin Mavrocordat
1743 - 1747 Ioan N. Mavrocordat
1747 - 1748 Grigore al II-lea Ghica
1748 - 1749 Constantin Mavrocordat
1749 - Iordache Stavrachi
1749 - 1753 Constantin Racoviţă
1753 - 1756 Matei Ghica
1756 - 1757 Constantin Racoviţă
1757 - 1758 Scarlat Ghica
1758 - 1761 Ioan Teodor Callimachi
1761 - 1764 Grigore Callimachi
1764 - 1767 Grigore al III-lea Ghica
1767 - 1769 Grigore Callimachi
1769 - Constantin Mavrocordat
1769 - 1774 Ocupaţia rusă
1774 - 1777 Grigore al III-lea Ghica
1777 - 1782 Constantin Moruzi
1782 - 1785 Alexandru I Mavrocordat Deliberiu
1785 - 1786 Alexandru II Mavrocordat Firaris
1786 - 1788 Alexandru Vodă Ipsilanti
1787 - 1791 Ocupaţia austriacă
1788 - 1789 Emanuel Giani-Ruset
1788 - 1791 Ocupaţia rusă
1792 - Alexandru Moruzi
1792 - 1795 Mihai Suţu "Draco"
1795 - 1799 Alexandru Callimachi
1799 - 1801 Constantin Ipsilanti
1801 - 1802 Alexandru Suţu
1802 - Logofăt Iordache Conta şi alţi caimacami
1802 - 1806 Alexandru Moruzi
1806 - Scarlat Callimachi
1806 - 1807 Alexandru Moruzi
1806 - 1812 Ocupaţia rusă
1807 - Alexandru Hangerli
1807 - 1810 Scarlat Callimachi (nu a condus propriu-zis)
1806 Caimacam Iordache Ruset-Roznovanu
1807 - 1812 Mitropolit Veniamin Costache şi alţi caimacami
1812 - 1819 Scarlat Callimachi
1819 - Seneschals Manu şi Iacovachi Rizos-Nerulos (?)
1819 - 1821 Mihail Suţu
1821 - Mitropolit Veniamin Costache
1821 - Eteria lui Alexandru Ipsilanti
1821 - 1822 Caimacam Ştefan Vogoride
1821 - 1822 Ocupaţia turcă
1822 - 1828 Ioniţă Sandu Sturdza
1828 - 1834 Ocupaţia rusă
1834 - 1849 Mihail Sturdza
1849 - 1853 Grigore Alexandru Ghica
1853 - 1854 Ocupaţia rusă
1854 - 1856 Grigore Alexandru Ghica
3 iunie - 10 iunie 1856 Consiliu administrativ extraordinar
1856 - 1857 Teodor Balş
17 februarie (pe stil vechi) 1857 - octombrie 1858 Nicolae Vogoride
octombrie 1858 - 5 ianuarie (pe stil vechi) 1859 Căimăcămia de trei: Ştefan Catargiu
(se retrage la 20 octombrie 1858, îi urmează I. A. Cantacuzino);
Vasile Sturdza şi Anastasie Panu
Unirea de la 1859
5 ianuarie (pe stil vechi) 1859 - 24 ianuarie (pe stil vechi) 1862 Alexandru Ioan Cuza


La 20 noiembrie (pe stil vechi) 1861 Înalta Poartă a adoptat "Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei" prin care a admis unirea politică şi administrativă a Principatelor Moldova şi Ţara Românească, teritorii autonome aflate în componenţa Imperiului Otoman. Pe 11 decembrie 1861 Alexandru Ioan Cuza, domn al Moldovei şi totodată domn al Ţării Româneşti (cu guverne şi adunări separate până la acea dată), a dat publicităţii proclamaţia prin care a adus oficial la cunoştinţă că "naţionalitatea română este întemeiată". La 22 ianuarie (pe stil vechi) 1862 s-a format primul guvern unitar al României. Două zile mai târziu, pe 24 ianuarie 1862, adunările Moldovei şi Ţării Româneşti, reunite în şedinţă comună, au proclamat oraşul Bucureşti drept capitală a întregii ţări. De la acea dată Principatul Moldova şi-a încetat existenţa.