Traficul de fiinţe umane în plină desfăşurare

Dupa '91 incoace in Basarabia a cam devenit la moda pentru interlopi, dar si nu numai, notiunea si business-ul cu traficul de fiinte umane. Da, e oribil dar adevarat. Au fost investiti multi bani in combaterea acestor crime, insa sa nu uitam ca suntem in Moldova si banii mereu ajung in alta parte decit la destinatie. Suntem in 2009, ca urmare a ultimelor evenimente chiar din 2008 si desigur 2009, multi au uitat de aceasta problema care in continuare ne framinta, fara ca noi sa ne dam seama, in continuu mergind prin alte tari dai seara peste fetele noastre care ori deja s-au obisnuit cu ceea ce fac ori isi cauta inca scaparea. As dori sa va reamintesc ca acestui risc este supus practic oricine pentru ca din acest cerc spurcat lipseste cuvintul benevol, si deci uite c-as vrea sa va fac o prezentare succinta despre acest fenomen parsiv si mediocru dar actual in Republica Moldova.

Galbur Dragoş

Ce este traficul de fiinte umane?
Traficul de fiinte umane este ilegal. Este o violare a numeroase legi internationale si a drepturilor omului si este realizat de criminali care adesea sint membri ai unor retele criminale trans-nationale foarte bine organizate. Traficantii transporta victimele prin tara, dar si mai des peste hotare. Victimele sint lipsite de drepturile de baza, vindute si inrobite, fortate sa lucreze ca sclave sexuale sau ca lucratori necalificati. Victimele de regula sint violate, brutalizate sau chiar torturate.
Care este diferenta dintre prostitutie si traficul de fiinte umane?
Victimele traficului de fiinte umane — femei, barbati si copii — sint inrobite. Deseori amenintate cu moartea, ele sint fortate sa ofere servicii sexuale. Plata insa merge direct la stapin; victima nu primeste nimic. Uneori, traficantii reusesc sa le convinga pe femei sa plece peste hotare sa lucreze ca prostituate, asigurindu-le ca vor fi bine remunerate. Aparent, ele pleaca de buna voie. Insa ulterior ele sint brutalizate si inrobite. In contrast, prostitutia este o indeletnicire in care femeile, si nu traficantii, isi vind corpul pentru a genera profit. Prostituatele nu sint sclave si nu sint controlate de traficanti.
Sint victimele traficului de fiinte umane infractoare?
Nu. Ele pleaca peste hotare in urma inselaciunilor. Ele sint mintite. Deseori, sint lipsite prin inselaciune de bani si documente. Pentru ca sint fortate sa lucreze in industria sexului si in alte domenii, ele sint victime, si nu infractori.
Cine sint supusi riscului?
Fete, uneori de la cinci ani, sint vindute in sclavie sexuala. Baieti, uneori de 11 ani, sint recrutati in formatiuni paramilitare sau la munci fortate. Grupul de risc maxim in Moldova il constituie mai bine de 100 000 de fete si femei tinere intre 16 si 24 de ani. Aceste tinere deseori nu au studii si nu au idee cum sa-si gaseasca o slujba buna. Multe dintre ele traiesc intr-o saracie lucie, fara vreo speranta intr-un viitor mai bun. Ele sint cele mai usoare tinte pentru traficantii, care le atrag cu promisiuni de angajare peste hotare si o viata mai buna. Optzeci si noua procente din femeile care au nimerit in reteaua traficului au copii si erau in cautarea unei slujbe care sa le sustina familia. Aplicind forta, frauda, coruptia si alte metode inumane, traficantii reusesc sa atraga in reteaua traficului mii de fete.
Ce se intimpla cu victimele traficului de fiinte umane?
Marea majoritate pleaca peste hotare si nimeni nu mai afla despre ele vreodata ceva. De la victimele care reusesc sa revina aflam amanunte ingrozitoare despre metodele la care recurg traficantii ca sa le intimideze pe victime si sa le faca docile. Criminalii le determina la supunere prin cele mai crude si inumane metode de intimidare si umilire. Acestea includ violul, tortura, amenintarile cu moartea, bataile, captivitatea, foamea. Ele sint vindute in mai multe rinduri, astfel devenind sclave.
Care sint tarile de destinatie?
Majoritatea femeilor traficate din Moldova se pomenesc in tari in care organele de drept sint inactive, iar situatia politica — instabila. Traficantii prospera acolo unde autoritatile locale intorc capul sau nu au mijloace sau vointa politica pentru a pune capat acestor activitati criminale. Tarile de destinatie sint in special tarile balcanice (Macedonia, Bosnia, Albania si regiunea Kosovo a Serbiei). Femeile de asemenea ajung in Occident, Rusia, Turcia, Emiratele Arabe Unite si Israel. In Balcani, consumatorii serviciilor sexuale sint localnicii, dar deseori si militari din trupele internationale de mentinere a pacii, stationate in aceste zone. In alte tari, victimele sint vindute in verigile sclaviei sexuale sau sint utilizate in munca fortata.
Cum sint recrutate victimele?
Traficantii sint foarte bine organizati in structuri criminale, deseori acestea avind caracter trans-national. Ei racoleaza femei prin intermediul anunturilor in ziare care ofera locuri de munca bine platite in strainatate, dar si prin o retea larga de recrutori locali care umbla de om la om cu minciuni si inselaciuni despre viata frumoasa in strainatate. Recrutorii de asemenea pot fi si prietenii satenilor sau vecinilor, cunoscuti de victima si care se bucura de incredere din partea victimei. Deseori, recrutorii sint femei, care pot cistiga increderea altor femei mai usor. Fiecare retea criminala poate avea pina la 40 de membri, fiecare avindu-si rolul strict determinat: de la cazare, pina la organizarea calatoriei. Traficantii recurg si la alte metode, asa ca angajarea in cimpul muncii prin telefon, prin intermediul agentiilor de turism sau de modele, recurgind la serviciile falsificatorilor de pasapoarte, a soferilor de TIR-uri sau a proprietarilor de bordeluri. In unul din cazurile recente, o mama si-a vindut fiica de 12 ani. In prezent, fata este gravida si abandonata de familie.
Cit de complicat este pentru o victima sa evadeze?
De obicei, fetele si femeile tinere sint descoperite de politie in timpul raidurilor prin bordeluri si alte localuri unde victimele sint silite sa lucreze. Intr-o serie de cazuri, victimele reusesc sa evadeze singure, dar aceste cazuri fericite sint rare, deoarece fetele sint inchise in apartamente sau case pazite cu strictete. Lor li se spune ca daca vor evada, atit ele, cit si familiile lor vor fi ucise, iar daca vor face denunturi la politie, ele vor fi deportate acasa si stigmatizate. Aproximativ 30 procente din victime au fost salvate ca urmare a contactarii de catre ele a liniei fierbinti a Centrului "La Strada". Victimele care au scapat din reteaua traficantilor marturisesc amanunte ingrozitoare. Ele trec printr-o trauma psihologica adinca; dupa spusele psihologilor, numai 30 procente dintre victime se pot reabilita si reveni la viata normala.
Cum pot opri un traficant si cum pot fi de ajutor in contracararea traficului?
Cel mai potrivit mod de a opri traficul este de-i oferi unei tinere un loc de lucru, ca ea sa-si poata intretine familia. Cea mai mare problema pentru Moldova este lipsa unor locuri de munca si a posibilitatilor oamenilor de a rezista greutatilor economice. De asemenea, puteti va puteti aduce contributia prin a conlucra cu organele de drept in identificarea si retinerea traficantilor. Recunoasteti unele semne si fiti deosebit de atenti cu persoanele care ofera pasapoarte, vize sau contracte false pentru lucru in strainatate.
Cite victime ale traficului sint minore?
La momentul racolarii, aproximativ o cincime din fete sint minore. Minorele sint de obicei mai cautate si "costa" mai mult. Cind revin in Moldova, majoritatea depasesc virsta de 18 ani. Centrul de reabilitare al OIM a deschis recent o aripa destinata minorilor, in cadrul careia activeaza psihologi si lucratori sociali cu experienta.