Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA, constituit in urma unor alegeri libere si democratice

AVIND IN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru si statalitatea sa neintrerupta in spatiul istoric si etnic al devenirii sale nationale;CONSIDERIND actele de dezmembrare a teritoriului national de la 1775 si 1812 ca fiind in contradictie cu dreptul istoric si de neam si cu statutul juridic al Tarii Moldovei, acte infirmate de intreaga evolutie a istoriei si de vointa liber exprimata a populatiei Basarabiei si Bucovinei;

SUBLINIIND dainuirea in timp a moldovenilor in Transnistria - parte componenta a teritoriului istoric si etnic al poporului nostru;

LUIND ACT de faptul ca Parlamentele multor state in declaratiile lor considera intelegerea incheiata la 23 august 1939, intre Guvernul U.R.S.S. si Guvernul Germaniei, ca nula ab initio si cer lichidarea consecintelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat si de Conferinta internationala "Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele sale pentru Basarabia" prin Declaratia de la Chisinau, adoptata la 28 iunie 1991;

SUBLINIIND ca fara consultarea populatiei din Basarabia, nordul Bucovinei si Tinutul Herta, ocupate prin forta la 28 iunie 1940, precum si a celei din R.A.S.S. Moldoveneasca (Transnistria), formata la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., incalcind chiar prerogativele sale constitutionale, a adoptat la 2 august 1940 "Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldovenesti unionale", iar Prezidiul sau a emis la 4 noiembrie 1940 "Decretul cu privire la stabilirea granitei intre R.S.S. Ucraineana si R.S.S. Moldoveneasca", acte normative prin care s-a incercat, in absenta oricarui temei juridic real, justificarea dezmembrarii acestor teritorii si apartenenta noii republici la U.R.S.S.;

REAMINTIND ca in ultimii ani miscarea democratica de eliberare nationala a populatiei din Republica Moldova si-a reafirmat aspiratiile de libertate, independenta si unitate nationala, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunari Nationale de la Chisinau din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 si 27 august 1991, prin legile si hotaririle Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii romine ca limba de stat si reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, si schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;

PORNIND de la Declaratia suveranitatii Republicii Moldova, adoptata de Parlament la 23 iunie 1990, si de la faptul ca populatia Republicii Moldova, exercitind dreptul sau suveran, nu a participat la 17 martie 1991, in ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale U.R.S.S., la referendumul asupra mentinerii U.R.S.S.;

TININD SEAMA de procesele ireversibile ce au loc in Europa si in lume de democratizare, de afirmare a libertatii, independentei si unitatii nationale, de edificare a statelor de drept si de trecere la economia de piata;

REAPIRMIND egalitatea in drepturi a popoarelor si dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei O.N.U., Actului final de la Helsinki si normelor de drept international;

APRECIIND, din aceste considerente, ca a sosit ceasul cel mare al savirsirii unui act de justitie, in concordanta cu istoria poporului nostru, cu normele de morala si de drept international,

PROCLAMA solemn, in virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, in numele intregii populatii a Republicii Moldova si in fata intregii lumi:

REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT SI DEMOCRATIC, LIBER SA-SI HOTARASCA PREZENTUL SI VIITORUL, FARA NICI UN AMESTEC DIN AFARA, IN CONFORMITATE CU IDEALURILE SI NAZUINTELE SFINTE ALE POPORULUI IN SPATIUL ISTORIC SI ETNIC AL DEVENIRII SALE NATIONALE.In calitatea sa de STAT SUVERAN si INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:

SOLICITA tuturor statelor si guvernelor lumii recunoasterea independentei sale, astfel cum a fost proclamata de Parlamentul liber ales al Republicii, si isi exprima dorinta de a stabili relatii politice, economice, culturale si in alte domenii de interes comun cu tarile europene, cu toate statele lumii, fiind gata sa procedeze la stabilirea de relatii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept international si practicii existente in lume in aceasta materie;

ADRESEAZA Organizatiei Natiunilor Unite cererea de a fi admisa ca membru cu drepturi depline in organizatia mondiala si in agentiile sale specializate;

DECLARA ca este gata sa adere la Actul final de la Helsinki si la Carta de la Paris pentru o noua Europa, solicitind, totodata, sa fie admisa cu drepturi egale la Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa si la mecanismele sale;CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste sa inceapa negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind incetarea starii ilegale de ocupatie a acesteia si sa retraga trupele sovietice de pe teritoriul national al Republicii Moldova;

HOTARASTE ca pe intregul sau teritoriu sa se aplice numai Constitutia, legile si celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova;

GARANTEAZA exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale si a libertatilor politice ale tuturor cetatenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor apartinind grupurilor nationale, etnice, lingvistice si religioase, in conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki si ale documentelor adoptate ulterior Cartei de la Paris pentru o noua Europa.

Asa sa ne ajute Dumnezeu!

27 august 1991

Citește mai departe...

1991 - Calea spre independenţă

13 ianuarie - Participanţii la mitingul Alianţei Naţionale pentru Independenţă „16 Decembrie” condamnă agresiunea sovietică împotriva Lituaniei independente. În faţa pericolului unei eventuale intervenţii militare ruseşti, Alianţa cheamă toţi voluntarii să fie gata de a da ripostă agresorului.
20 ianuarie - Alianţa „16 Decembrie” cere Parlamentului să pună capăt înrolării forţate a tinerilor din Republica Moldova în armata sovietică şi să decidă satisfacerea serviciului militar al acestora pe teritoriul republicii. În aceeaşi zi, Alianţa „16 Decembrie” cheamă populaţia să respingă referendumul propus de conducerea URSS pentru data de 17 martie şi cere Parlamentului să ia o decizie în acest sens.
21 aprilie - Sfatul FPM califică drept inoportună semnarea Tratatului de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie între România şi URSS, întrucât acesta stipulează inviolabilitatea frontierelor şi periclitează dreptul popoarelor captive din imperiul sovietic la autodeterminare. Sfatul apreciază că ratificarea acestui tratat ar putea avea urmări grave pentru România.
10 mai - Mitingul FPM cere Parlamentului adoptarea neîntârziată a Declaraţiei de Independenţă, a legilor despre cetăţenie, privatizare, Codul Funciar, Banca Naţională, partide, presă, introducerea valutei naţionale şi naţionalizarea averii PCM.
22 mai - Mircea Druc este demis, în mod anticonstituţional, din funcţia de prim-ministru. FPM îşi face publică platforma în problema formei de guvernământ în Republica Moldova, optând pentru republica parlamentară.
25 mai - Din iniţiativa FPM, la Chişinău are loc întrunirea reprezentanţilor mişcărilor de eliberare naţională din Armenia, Georgia, Estonia, Letonia, Lituania şi Republica Moldova, care decid constituirea Forului de la Chişinău, organism de luptă pentru decolonizarea şi restabilirea independenţei popoarelor captive din URSS.
28 iunie - FPM organizează un miting şi o demonstraţie prilejuite de trista aniversare a ocupării Basarabiei în 1940.
1-2 iulie - La Tbilisi are loc a doua reuniune a Forului de la Chişinău, organ politic consultativ extraparlamentar şi extraguvernamental al fronturilor populare şi de eliberare naţională din cele şase republici nealiniate la Tratatul unional.
2 iulie - „ŢARA” lansează două ediţii speciale (în engleză şi română) consacrate în intregime Conferinţei internaţionale „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele lui pentru Basarabia”.
11 august - FPM organizează, la Chişinău şi în alte localităţi ale republicii, mitinguri, cerând adoptarea cadrului legislativ care ar permite împroprietărirea ţăranilor cu pamânt.
19 august - În prima zi a puciului de la Moscova, FPM lansează un apel prin care cheamă cetăţenii Republicii Moldova să manifeste nesupunere civică faţă de pucişti şi să asigure apărarea obiectivelor strategice ale statului.
27 august - Deputaţii FPM, sprijiniţi de Alianţa Naţională pentru Independenţă „16 Decembrie”, organizează cea de-a treia Mare Adunare Naţională, transmisă în direct de TVM şi TVR. Adunarea impune Parlamentului votarea nominală a Declaraţiei de Independenţă şi adoptarea Imnului „Deşteaptă-te române!” ca imn naţional.
11 septembrie - Alianţa Naţională pentru Independenţă „16 Decembrie” cere Parlamentului să nu adopte legea cu privire la alegerile preşedintelui Republicii Moldova, întrucât stabilirea şi desfăşurarea unor astfel de alegeri ar provoca tensionarea situaţiei social-politice şi escaladarea tendinţelor separatiste.
20 septembrie - Alianţa „16 decembrie” protestează împotriva poziţiei preşedintelui Snegur, exprimată în şedinţa Guvernului din 18 septembrie, în care aceasta atacă Imnul „Deşteaptă-te, Române!”.
12 octombrie - La Palatul sindicatelor din Chişinău are loc Conferinţa FPM în cadrul căreia Frontul se declară în opoziţie faţă de puterea de stat din Republica Moldova şi decide boicotarea alegerilor prezidenţiale din 8 decembrie 1991.
1 decembrie - Alianţa „16 Decembrie” organizează un miting prilejuit de aniversarea Marii Uniri. În cadrul mitingului este anunţată crearea Consiliului Naţional al Unirii.
21 decembrie - Luând act de semnarea de către preşedintele Snegur, la Alma-Ata, a Protocolului de constituire a CSI, Sfatul FPM apreciază acest act drept o tentativă de menţinere a Republicii Moldova în sfera de influenţă a Rusiei.

Citește mai departe...