Secole in urma, Mihnea Voda (domnitor al Tarii Romanesti între 1508 și 1509, fiu al lui Vlad Tepes), ramas in istorie cu supranumele de "cel rau", strapungea, alaturi de cativa viteji calari, salbaticia din Muntii Bucegi, pana la Pestera Ialomitei.
Mihnea a fost botezat "Cel Rău" de către rivalii săi, familia Craioveștilor. Unul din dușmanii cei mai aprigi ai lui Mihnea a fost călugărul Gavril Protul, abate și conicar al vremii. El a descris acțiunile lui Mihnea după cum urmează:
"Apucând domnia, îndată se dezbrăcă lupul de pielea oii și își astupă urechile ca aspida și ca vasiliscul, iar arcul și-l încordă și găti săgeți de săgeta, și sabia și-o fulgera, și mâna și-o întărea spre răni, și prinse pe toți boierii cei mari și aleși, muncindu-i cu multe munci cumplite și le lua toată avuția, și se culca cu jupânesele lor și cu fetele lor înaintea ochilor lor. Unora le-a tăiat nasurile și buzele, pe alții i-a spânzurat și pre alții i-a înecat; iar el se îmbogățea și creștea ca chedrul până la cer și-și împlinea toată voia sa..."
Acolo sus, in Muntii Bucegi, aproape de culmi, la peste 1600 de metri inaltime, a intemeiat Mihnea Voda un schit din barne de brad, unde s-au asezat mai apoi o mana de calugari batrani.
Dar la fel cum ceata ascunde muntele cateodata, istoria schitului din Bucegi a fost, si ea, invaluita vreme de 250 de ani, intr-un abur nepatruns, de mister. Abia din secolul 18 au inceput sa apara dovezi ale existentei lacasului, despre care s-a crezut multa vreme ca e doar un basm. Numai drumurile care leaga si astazi manastirea de lume, inguste, accidentate si rasucite pe dupa stanci, par sa fi ramas aceleasi de altadata, dovedind ca sihastria a existat cu adevarat.
Biserica si micile chilii au ars de doua ori, tot de atatea ori fiind ridicate la loc. Blestemul focului a urmarit mereu schitul, ultima data lovindu-l in anul 1961, cand doar chiliile au scapat de prapad. Arsa pana la temelii, biserica a fost reconstruita abia de actualul staret al manastirii, parintele Maxim Badoiu, cu hramul Sfintilor Petru si Pavel. Si ca sa nu-i fie urat singura, harnicul si inteleptul parinte a mai inaltat inca o bisericuta de lemn si un corp de chilii, asezate mai langa drum si cu fata la soare.
(Sursa: dupa textul din Formula AS, Nr.796)
Mihnea a fost botezat "Cel Rău" de către rivalii săi, familia Craioveștilor. Unul din dușmanii cei mai aprigi ai lui Mihnea a fost călugărul Gavril Protul, abate și conicar al vremii. El a descris acțiunile lui Mihnea după cum urmează:
"Apucând domnia, îndată se dezbrăcă lupul de pielea oii și își astupă urechile ca aspida și ca vasiliscul, iar arcul și-l încordă și găti săgeți de săgeta, și sabia și-o fulgera, și mâna și-o întărea spre răni, și prinse pe toți boierii cei mari și aleși, muncindu-i cu multe munci cumplite și le lua toată avuția, și se culca cu jupânesele lor și cu fetele lor înaintea ochilor lor. Unora le-a tăiat nasurile și buzele, pe alții i-a spânzurat și pre alții i-a înecat; iar el se îmbogățea și creștea ca chedrul până la cer și-și împlinea toată voia sa..."
Acolo sus, in Muntii Bucegi, aproape de culmi, la peste 1600 de metri inaltime, a intemeiat Mihnea Voda un schit din barne de brad, unde s-au asezat mai apoi o mana de calugari batrani.
Dar la fel cum ceata ascunde muntele cateodata, istoria schitului din Bucegi a fost, si ea, invaluita vreme de 250 de ani, intr-un abur nepatruns, de mister. Abia din secolul 18 au inceput sa apara dovezi ale existentei lacasului, despre care s-a crezut multa vreme ca e doar un basm. Numai drumurile care leaga si astazi manastirea de lume, inguste, accidentate si rasucite pe dupa stanci, par sa fi ramas aceleasi de altadata, dovedind ca sihastria a existat cu adevarat.
Biserica si micile chilii au ars de doua ori, tot de atatea ori fiind ridicate la loc. Blestemul focului a urmarit mereu schitul, ultima data lovindu-l in anul 1961, cand doar chiliile au scapat de prapad. Arsa pana la temelii, biserica a fost reconstruita abia de actualul staret al manastirii, parintele Maxim Badoiu, cu hramul Sfintilor Petru si Pavel. Si ca sa nu-i fie urat singura, harnicul si inteleptul parinte a mai inaltat inca o bisericuta de lemn si un corp de chilii, asezate mai langa drum si cu fata la soare.
(Sursa: dupa textul din Formula AS, Nr.796)
1 comentarii:
E foarte frumos acolo,chiar saptamina asta am fost la manastire.Recomand tuturor...
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: