Se schimba moneda nationala...

30 aprilie 2009


Cu ocazia zilei de 1 mai partidul de guvernamant a hotarat sa modifice moneda nationala! Astfel, sintagma "leu moldovenesc" se inlocuieste cu cea de "VORONEL".
Totodata va disparea si Banca Nationala a Moldovei care va fi redenumita la randul ei in "National bank of Oleshka" sau FinComBank. Figura lui Stefan cel Mare si Sfant se inlocuieste cu cea a Conducatorului Suprem. Deasemenea pe hartie vor fi executate filigrane care ne vor aminti de trecutul nostru maret in componenta URSS si despre hobby-ul Conducatorului.
Trebuie de mentionat ca noua moneda se va tipari doar in valoare de 1000 pentru ca moldovenii sa-si ridice salariile de milioane mai usor. Pe piata internationala 1 voronel va fi echivalentul a 12 euro sau a 14 dolari.
Tarile vecine au intrat in panica si si-au exprimat dorinta in schimbarea rezervelor de stat in voronei. In viitor se preconizeaza disparitia urmatoarelor monede - euro, dolarul, rubla ruseasca - care vor fi inlocuite cu moneda nationala a Republicii Voroshka.
Potrivit unui raport al departamentului de cercetare al Federal Reserve Note cetatenii SUA emigreaza masiv in Republica Voroshka pentru asi schimba dolarii in voronei.

Ura tovarasi! Traim in rai!
myspace layouts
Revista presei cu Dragoș Galbur

myspace layoutsmyspace layouts
Nicolae Sulac - Intr-o iarna lunga, grea
myspace layoutsmyspace layouts

Nicolae Sulac - La o margine de drum

myspace layoutsmyspace layouts
Nicolae Sulac - Mormintul necunoscut
myspace layoutsmyspace layouts
Taticul meu e la razboi

myspace layoutsmyspace layouts
Nazdravanii
- Basarabia
myspace layoutsmyspace layouts
Deşteaptă-te Române !


myspace layoutsmyspace layouts
Bătrâne, vino şi povesteşte


myspace layoutsmyspace layouts
Nicolae Sulac - Pe pământul nostru drag

myspace layoutsmyspace layouts
Ion și Doina Aldea Teodorovici - Pentru ea

Găseşte 4 deosebiri ?

29 aprilie 2009

Doar fondalul !!!

Legăturile dintre Snegur si mafia rusă

Mircea Ivanovici Snegur este casatorit cu fiica unuia dintre generalii KGB care raspundeau de RSSM. Nascut in 1940, in satul Trifanesti, raionul Floresti, din nordul Basarabiei, a absolvit Institutul Agricol “Mihai Frunze” din Chisinau (un fel de scoala superioara de partid) in anul 1961. A lucrat apoi la Colhoz, intai ca inginer agronom, iar apoi ca presedinte (sef de CAP). In 1968 este numit director al Statiunii Experimentale din cadrul Institutului Mihai Frunze. In 1973 - director general in Ministerul Agriculturii din RSSM. In 1981 intra in organele superioare de partid: este ales prim secretar al comitetului raional Edinet al PCM. Dupa patru ani - secretar al CC al PCM. In iulie 1989 ajunge in functia de presedinte al prezidiului Sovietului Suprem al RSSM, functie similara celei detinute la nivelul URSS de catre Gorbaciov.
Ascensiunea sa politica este in stransa conexiune cu implicarea in afaceri pe picior mare cu un important magnat al imperiului sovietic, totodata agent al unei puternice mafii evreiesti, Boris Birstein. Practic pivotul grupului Snegur este Boris Birstein, afacerist cunoscut in intreaga Rusie, apropiat, pe vremuri, de Leonid Brejnev si care a avut misiunea de a contribui la transferarea fondurilor PCUS in strainatate, cu o buna bucata de timp inainte de caderea regimului sovietic. Activitatile sale in Basarabia se desfasurau in principal prin firmele “Seabeco-Moldova”, “T.K.L.”, “Rosinte LTD”.
Societatea “Seabeco-Moldova” a fost infiintata prin asocierea dintre Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, care detinea o parte de 35 % si concernul “Seabeco International”. In actul de infiintare al “Seabeaco-Moldova”, Decretul guvernamental nr. 565 din 15 octombrie 1991, se precizeaza ca societatea s-a constituit in scopul exploatarii rationale a fostului hotel al PC al RSSM de pe str. Maria Ciubotaru nr. 37. Acest scop era insa doar un pretext de acoperire deoarece, in realitate, hotararea de guvern prevede ca Societatea poate desfasura orice tip de activitati economice fara a fi supusa vreunei impozitari, iar guvernul se angaja, in plus, sa asigure prin garantii financiare, juridice si administrative, toate interesele societatii, mijloacele financiare si bunurile.
Este un act guvernamental fara precedent in alte parti ale lumii prin care se consfinteste printr-un document oficial, pe fata, o evaziune fiscala si o privatizare frauduloasa. Statul a pierdut si cetatenii Moldovei au platit milioane de dolari, care au intrat in conturile firmei Seabeco. Boris Birstein a fost numit presedintele Consiliului Economic Superior al RM. Ginerele lui Mircea Snegur, Artur Gherman, a fost adus la conducerea Seabeco din ianuarie 1993. La vremea aceea Artur detinea functia de viceministru insarcinat cu relatiile economice externe.

Activitatea lui Boris Birstein a intrat si in atentia americanilor, fiind introdusa in raportul Comisiei pentru Securitate si Schimb a Statelor Unite in care este analizata activitatea financiara a concernului “Trimol Group Incorporated” si relatiile conducatorului acestuia, Boris Birstein, cu institutiile situate pe teritoriul Republicii Moldova.
Din 1994, Boris Birstein este director al Consiliului Director al al BCA “Export-Import” (”Exim”) cu sediul la Chisinau si cumpara 65% din capitalul actionar al Bancii pentru punerea in functiune si acumularea capitalului initial. Din acelasi an, el este principalul actionar in cateva companii din Republica Moldova, printre care un post de televiziune si o agentie de presa. Companiile detinute de el in Republica Moldova devin clientii sau debitorii Bancii “Exim”. In septembrie 1996, Birstein a cumparat pachetul de 35 % din actiunile Guvernului Republicii Moldova detinute in “Exim”.
Din 1997 devine director al Consiliului de directori si principalul actionar al “Global Telecom Group LTD”, companie particulara specializata in telecomunicatii internationale, iar din 1998, devine si directorul Consiliului Director al Companiei “Trimol Inc”. El mai detine inca doua companii foarte active la Chisinau - “Jolly Alon Limited” si “Exim Asint” S.A..
In aprilie 1996, Banca Comerciala “Exim” a incheiat un acord trilateral cu Dresdner Bank, Germania (DB) si “Tirex-Petrol” S.A. (Guvernul Republicii Moldova detinea 80 % din pachetul de actiuni al acesteia) privind finantarea importului de produse petroliere in Moldova. Un agent petrolier, numit de Dresdner Bank, a finantat tranzactii cu acreditive emise de “Exim”. Produsele petroliere erau apoi vandute pe piata moldoveneasca de catre Guvern, platile fiind acumulate in lei. Aceste mijloace erau apoi convertite de catre “Exim” in valuta pentru achitari cu Dresdener Bank. Guvernul a emis si o garantie, semnata de Ministerul Finantelor, prin care s-a obligat sa plateasca datoriile pentru Dresdner Bank, in cazul in care celelalte parti nu vor putea achita datoriile.
Banca “Exim” a mai investit in compania de asigurari “Exim Asint” si a creditat mai multe intreprinderi, acordandu-se preferinte benzinariilor, intreprinderilor vinicole de stat, supermagazinelor.
Gruparea “Snegur” era conectata financiar cu gruparea “Andronic” prin legatura “T.K.L.”-”Bancosind”. Nicolae Andronic, fost vicepresedinte al Parlamentului si actual Prim-viceprim-ministru, membru al PRCM, (Snegur) detine controlul Bancii “Bancosind” prin presedintele acesteia, Primak. “Bancosind” a acordat “T.K.L.” certificate false privind repatrierea valutei pentru productia exportata iar la randul sau “Bancosind” a primit credite preferentiale in valoare de mai multe milioane de lei moldovenesti din partea statului. Intre Snegur si Andronic au aparut, in timp, contradictii puternice si rivalitati de afaceri, pe care Lucinschi le-a speculat sustinandu-l pe Mircea Snegur, in scopul marginalizarii lui Andronic, care intersecteaza zona de operatii din sectorul energetic care se afla in interesul gruparii Lucinschi. Gruparea Lucinschi doreste sa obtina exclusivitatea comertului barter pe sectorul energetic.
O firma sora a firmei “T.K.L.” care apartine tot lui Boris Birstein si prin care se opereaza operatiuni financiare ilegale era “Rosinte” LTD cu sediul in Elvetia. Aceasta din urma achizitiona alcool de la Combinatul de sampanie Cricova, intocmea documente de expediere a marfii in Elvetia, dar de fapt alcoolul se imbutelia la Complexul Agroindustrial Chisinau si se exporta in Rusia. Sumele de bani erau varsate la City Bank, USA, Capital Bank - Letonia, Banko Espirito Santo - Portugalia sau erau introduse in cash inapoi in tara. Natalia Gherman, fiica lui Mircea Snegur, a carat dinspre Rusia spre Moldova sute de mii de dolari cu valiza. O data a fost chiar depistata pe aeroportul din Moscova de autoritatile rusesti, dar a fost eliberata imediat.
Unul dintre fondatorii “T.K.L.”, E. Leliakov, om de casa al lui Boris, a inregistrat la Moscova firma “Rostok” care a primit prin intermediul lui S. Cunev (gruparea Sangheli), fost vicepremier, privilegiul preluarii si exportului catre Rusia a unei mari cantitati de zahar produse de cele 8 fabrici de pe teritoriul Moldovei. Rostok nu a platit nimic furnizorilor. Tot prin intemediul unui membru al gruparii Voronin, Vladimir Iovv, fost ministru al Transporturilor, Rostok a obtinut dreptul de a stinge datoriile Directiei Cailor Ferate din RM catre caile ferate din Rusia, afacere in urma careia se estimeaza ca Rostok a administrat peste 10 milioane de franci elvetieni. T.K.L. este in legaturi de afaceri profilate mai ales pe alcool cu Societatea mixta moldo-germana “Germol”. Nicolae Andronic a primit in luna mai a anului 1996 un jeep Nissan Pajero de 52 000 de dolari de la firma Germol.
La 25 august 1999, in orasul canadian Toronto, a avut loc nunta fiului lui Boris Birstein bun prilej pentru o adunare a fartatilor. In calitate de oaspeti la aceasta nunta au fost Mircea Snegur, ex-presedintele R.Moldova, presedinte al PRCM, Nicolae Andronic, pe atunci prim-viceprim-ministru in guvernul Sturza, vicepresedinte al PRCM, Vadim Misin, membru al Partidului Comunistilor din R.Moldova, in prezent vicepresedinte al Parlamentului, alte cateva persoane din filiera gruparii moscovite mafiote “Solntevskaia”, una dintre cele mai puternice retele din Rusia coordonate de ofiteri de informatii. In realitate, adunarea a fost o reuniune criminala, iar nunta a fost doar un pretext de aranjat noi afaceri. Obiectul discutiilor a fost, nici mai mult, nici mai putin, situatia social-politica din R.Moldova, unde cei din “Solntevskaia” au interese mari.
Imediat dupa aceasta “nunta”, la sfarsitul lunii septembrie 1999, Victor Catan (PRCM), ministru al Afacerilor Interne, sub un fals pretext, il demite pe generalul Nicolae Alexei, seful Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate si Coruptiei, a carui activitate si mai ales iesiri publice i-au creat o popularitate care ameninta interesele de afaceri ale clanurilor politico-mafiote. In luna februarie 2000, gruparile lui Snegur, Diacov, Voronin si Matei s-au coalizat si au votat pentru demiterea lui Iurie Rosca din functia de vicepresedinte al Parlamentului, iar in locul lui este ales Vadim Misin. Al doilea vicepresedinte al Parlamentului, ales in aceeasi zi cu Misin, Vladimir Ciobanu, este unul dintre fruntasii PRCM...

Naţionalismul Românesc în Basarabia

28 aprilie 2009
Se iscă întrebarea: exista naţionalism românesc în Basarabia? Desigur. şi încă foarte mult. De ce? Fiindcă există şi mai mult rasism rusesc amestecat şi cu internaţionalism comunist. şi încă şi mai mult mesianism ortodox rusesc. Vladimir Voronin spunea zilele acestea că nu va admite rusofobie in RM. şi foarte bine va face… Dar românofobie (Voronin însuşi a denumit, şi de multe ori, tricolorul „steag fascist”, poporul român „popor de ţigani”, iar România „stat imperialist”)? Dar rasism? Dar apartheid? Dar mesianism? Cum se manifestă naţionalismul românesc din Basarabia? Prin cultură. Cum se manifestă rasismul rusesc (mai ales cel comunist) în Basarabia? Prin ură. Cum se manifestă apartheidul în Basarabia? Prin umilirea economică, sanitară, educaţională a băştinaşilor de etnie română, care locuiesc majoritar în zona rurală. El se mai manifestă, după 27 august 1991, şi prin faptul că nenumărate fundaţii ruseşti deschid locuri de muncă bine plătite numai pentru rusofoni („rabota dlea ruskoiazâcinih”), dar mai ales prin intoxicarea informaţională. La Chişinău se editează zilnic principalele ziare ruseşti de la Moscova cu pagini locale, apar şi o mulţime de ziare şi reviste locale ruseşti, iar posturile de radio „Russkoie radio”, „Radio şanson”, Avto radio”, „Hit FM”, „Retro FM”, „Serebreannii dojdi”, „Radio na semi holmah” şi multe altele nu au nici un fel de concurenţă în Basarabia din cauza frecvenţelor bune, a dotării tehnice excepţionale şi a salariilor mari pe care le primesc jurnaliştii. Chiar să vrei să scapi de televiziunile ruse, multe cu studiouri chişinăune (în care îşi monteză reportajele şi jurnaliştii de la Bucureşti), nu poţi. Sunt bine dotate, au reporteri, analişti, realizatori şi formatori de opinie profesionali, transmit fluxuri foarte bune de ştiri, inclusiv reportaje on-line din cele mai instabile puncte ale Pământului. şi, desigur, multe filme, dar nu titrate, ci dublate. Omul, animal media, ce să facă? Consumă ce e mai bun şi mai pe degeaba. Consumă, aşadar, şi multă românofobie rusească, injectată direct în subconştient. ar cum se manifestă mesianismul ortodox rusesc? Răspunsul îl găsim într-un citat dintr-un articol apărut zilele astea la Chişinău în media promoscovită: „…sub o formă de confederaţie liberă a ţărilor ortodoxe (din care ar face parte şi o Românie reîntregită!) în frunte cu ţarul Rusiei…”. Paranteza cu „România întregită”, la care trebuie să adăugăm sintagmele „teritoriul Moldovei” şi „mitropolitul României”, folosite recent de Alexei al II-lea într-un interviu, antifiletismul (adică lupta contra bisericilor ortodoxe etnice), cât şi insistenţa cu care este mediatizat termenul „Moldova” de către polit-tehnologii ruşi, arată că scenariul „confederaţiei libere de ţări ortodoxe în frunte cu ţarul Rusiei”, deşi e vechi, e pus anume acum pe rol. Nu trebuie să ne mire, aşadar, insistenţa cu care ideologii lui Vladimir Voronin (Mark Tcaciuc, Victor Stepaniuc, Oleg Reidman) propagă idea Moldovei Mari, a Moldovei Istorice care nu aparţine României, a „dependenţei totale a economiei moldoveneşti de piaţa rusă” (nu doar de cea energetică) şi a dominaţiei înfumurate, gnorante, violente a moldovenismului prorusesc asupra românismului proocidental. acă ţinem cont de faptul că actualmente în Basarabia, cu 3,5 milioane de vorbitori de limbă română, nu se vinde nici un ziar românesc, nici o revistă (măcar culturală) românească, că nu există nici un magazin de carte românesc (iar cea ruseasca ajunge pentru 10 milioane de oameni) sau de CD românesc, cum se apără săracul român din Basarabia contra acestei invazii năucitoare de gazetă, carte, revistă, radio, televiziune, CD ruseasc? Se apără şi el cum poate. Se apără singur. Se apără cu firea lui românească. Se apără cu tradiţia lui românească, cu hora, cu doina, cu arhitectura „căsniciei lui sedentare” (A. Russo), u Ştefan cel Mare, cu Eminescu şi cu „Tatăl nostru”. Se apără cu limba lui cea română. Ce îi mai rămâne să facă? Ţăranii români vorbesc la Piaţa Centrală din Chişinău cu „domnule”, „doamnă”, în timp ce ruşii (şi ucrainenii, evreii, găgăuzii, bulgarii, adică rusofonii) folosesc în adresare termenii ridicoli, umilitori ai epocii sovietice „mujcina”, „jenşcina”, „devuşca”. Românul spune: „Nu Vă supăraţi, doamnă, cât costă ceapa?”. Rusul „Po ciom luk?” Dar cel mai important criteriu al „naţionalismului românesc” din Basarabia este faptul că absolut toţi românii vorbesc perfect limba rusă, iar ruşii, practic toţi, deşi trăiesc în Basarabia de zeci de ani, nu vor să înveţe nici măcar „buna ziua”. Şi ei, ruşii, marea majoritate veniţi în Basarabia după 1945 pe roluri de comisari, ofiţeri NKVD şi funcţionari de toate nivelele, reprezintă doar 6 la sută în structura demografică a Basarabiei, primesc cele mai mari pensii şi au dreptul la cea mai solidă protecţie socială. Şi mai interesant este faptul că şi ruşii de la Moscova (în special politrucii din massmedia, chiar şi cei, democraţi) din 1989 încoace nu au mai vorbit de bine românii din Basarabia. Numai de rău. Dacă e să ne luăm după massmedia rusă, apoi românii sunt cel mai înapoiat popor de pe Pământ. Tonul discursului ficial şi neoficial rusesc este atât de urât, încât presa de la Chişinău s-a întrebat de nenumărate ori: „De ce urăsc ruşii atât de tare poporul român?” Recent, până şi un site prorusesc din Basarabia a pus (cu bătaie lungă) întrebarea cu privire la „românofobia rusească”. Ar fi bine să-şi pună această întrebare şi generalii din politica românească. e 21 martie 2006 massmedia rusa (www.kreml.org) a lansat un nou proiect pentru Basarabia – „Novaia Moldova”. Acest proiect scoate completamente Basarabia din contextul ei european şi românesc, aşa de arcă ar fi vorba de o enclavă rusă din sud-estul Europei, orientează devenirea Republicii Moldova spre îndepărtarea de UE şi NATO (România nici nu este pomenită) şi spre dependenţa totală a Basarabiei de piaţa energetică rusă şi ofertele de pe piaţa muncii din Rusia. Este un necruţător proiect rasist, îndreptat contra etniei majoritare din RM (de 80%), împotriva păcii şi stabilităţii europene. Fiindcă, cum am rătat şi în altă parte, zona de contact a Europei cu „pusta rusă” şi Orientul încă multă vreme va destabiliza situaţia social-politică în Europa dacă nu se va stabiliza hotarul ei de sud-est, care acum trece tocmai prin Basarabia cea românească. Acest hotar (practic o jumătate din distanţa dintre Marea Baltica si cea Neagra) are doar o singura şansa pentru a fi bine întărit: reunificarea necondiţionată a Basarabiei cu România în baza votului Sfatului ţării din 27 martie 1918, a Tratatului de la Paris din 28 octombrie, 1920 şi a votului Senatului SUA din 28 iunie 1991. O fi, aşadar, naţionalist poporul român din Basarabia, dar atâta timp cât anume acest popor stă pe linia întâi a hotarului civilizaţiei europene, naţionalismul lui este, de facto, manifestare culturală europeană, bun simţ european, redută întărită europeană. Iar dacă Europa nu vede acest lucru, în ce se transformă Basarabia? În lacrima de sânge a României.


Andrei Vartic

3 ani 11 luni - Быдлa, 1 lună - electorat


Şi mereu aşa a fost, şi pînă şi după independenţă, toţi cei de la putere şi nu numai, au ştiut să-şi şteargă politicos picioarele de acest popor nevoios şi al naibii de naiv, iar la nevoie - "Draji conşetăţăni". Pînă la independenţă nu prea aş vrea să scriu ce-a fost doar am să menţionez: a fost URSS-ul, deci, e clar. Însă odată cu venirea primului preşedinte Mircea Snegur, în 1990, parcă s-a crezut într-o oarecare schimbare, dar de fapt era şi normal, în acea perioadă Moldova se învăţa a ţine pe picioare precum pruncul unei mame decedate, adică a URSS-ului. Dar să recunoaştem că oricum poporul era parcă mai treaz, mai conştient, era mai proaspăt căci era după independenţa multaşteptată. Au fost folosiţi şi atunci mulţi oameni în interesele proprii a celor ce goleau caznaua în acea vreme. Ei, s-o dus şi batrânul Mircea şi venise Petrică Lucinschi, învestit ca preşedinte pe 7 ianuarie, 1997. La fel cam aceeaşi istorie doar că mai cu iz comunist, menţionez că şi Snegur şi Lucinschi aveau un trecut obişnuit pentru un preşedinte din Moldova - un trecut comunist. La fel s-a folosit Lucinschi de popor şi i-a cumpărat pe moldoveni cu balade din alea cu zmei şi zâne fermecate, mai ales cînd s-a ajuns la al doilea tur al alegerilor din '96, cîştigate de Piotr Chirilovici. Oooof ce gustoasă era minciuna !!! Ei da nu-i pe asta, să presupunem că "se înghit" acele gogoaşe lucinschiene.
Linişte fraţilor, în studiou intră anul 2001, şi desigur odată cu el la conducere vine PCRM-ul în frunte cu ''Măria Sa'' Vladimir Voronin. Şi ce frumos şi romantic, brusc a devenit Poporul Basarabean Быдлa. Nu vorbesc de teroare şi nedreptăţi, căci nu am ce scri despre ele, hmmm sau poate aş avea dar prea multe... Pur şi simplu imi pare atît de rău că după aşa o istorie bogată, frumoasă şi chiar excepţională, unde acest popor brav şi-a vărsat sîngele şi şi-a plîns eroii, vine cineva de nu ştiu unde şi ne face Быдло. Oare chiar merităm aşa ceva? Posibil că merităm dacă avem parte de o asemenea atîrnare.
Poporul basarabean, de la independenţă încoace, a trăit şi trăieşte din alegeri în alegeri, ca şi boschetaru' din Paşte în Paşte. Pentru că doar în perioada alegerilor cineva îşi aduce aminte de noi, de cei care de fapt reprezentăm ţara, şi nu doar o reprezentăm, noi chiar suntem ţara, eu, tu, el, ea, ei, toţi noi suntem Moldova, şi ar trebui mai mult să ne pese de asta. Ei bine, şi cum vin alegerile - gaaata, toţi îs atît de buni şi de grijulii, şi aşa brusc lumea parcă e mai vie, parcă mai cresc salariile şi bursele. Şi totodată parcă mai întineresc şi moşnegeii, şi băbuţele, şi parcă chiar învie un pic şi morţii. E fenomenală această perioadă a alegerilor, poate că mai înainte nu am simţit acest lucru însă despre alegerile din 2009 nu voi uita niciodată şi am să le povestesc şi nepoţilor despre ziua "mare" de 5 aprilie, ziua cînd s-au sculat morţii din morminte şi au ''stabilizat'' ţara. Vă mulţumim mult ! Deci, sper că şi voi aţi simţit pe pielea voastră atmosfera din perioadă 3 martie - 5 aprilie, una cînd personal m-am simţit atît de viu, şi totodată atît de actor dintr-un film hollywoodian, şi principalul mă mîndream că sunt şi eu o bucăţică din Electorat, măcar o dată în 4 ani să mă simt şi eu om cu "drepturi", căci din 2001 pînă în 2009 n-am fost nimeni altul decît domnul Быдло, de fapt la fel ca şi voi domnilor şi doamnelor. Să sperăm ca după 2013, viaţa noastră să devină în permanenţă o campanie electorală, pentru că în ţara noastră noi decidem absolut totul, de asta şi ne-a încredinţat-o Ştefan cel Mare, ca să avem grijă de ea şi s-o păstrăm. Şi vreau să vă aduc aminte dacă aţi uitat, noi nu avem nevoie de stabilitate, noi avem nevoie de prosperitate şi democraţie. Iar pînă cînd dragi prieteni rămânem a fi acei Быдлa despre care vorbea cine vorbea, atunci cîndva şi undeva.
Concluzia este momentul cand te-ai plictisit să mai gîndeşti.

Dragoş Galbur

Cui aparţine oraşul Bălţi?

27 aprilie 2009
Bine, si deci la ce bun l-au mai pus în Bălţi pe Ştefan cel Mare şi Sfînt daca tot nu era de-al lor asa cum zic ei. Cine ei ?! Păi încercaţi sa vă dati seama cine sunt, dacă imediat după evenimentele din aprilie de la Chişinău tot oraşul Bălţi era împînzit cu banere si afişe genu': "Это наш город и мы его не отдадим румынам". Al cui oare e totuşi oraşul dacă işi permit asemenea lucruri. Cine a afirmat ca românii vreau oraşul Bălţi, ce aberaţii sunt astea? Toti ştim orasul Bălţi ca un bîrlog plin cu ruşi, ceea ce nu-i adevărat, totuşi prevalează vorbitorii de limbă română după statistică acolo dar mă rog stiţi voi cum îi moldoveanu, a vorbi rusa pentru unii ii la modă, si chiar poate pentru majoritatea. Asemenea afişe au fost postate in majoritatea instituţiilor publice, chioşcuri şi marketuri. E clar ca bună ziua că s-a dezmoţit un pic şi conducerea comunistă a oraşului şi a încercat să apere oraşul scump. Şi cel mai amuzant e faptul că s-a început aşa o zisă panică, mai ales pentru "patrioţii" moldoveni şi desigur pentru ruşii din localitate, de parcă cineva, adică românii au de gînd să le "fure" oraşul. De fapt ca exemplu poate servi şi banerul afişat de fanii
echipei de fotbal Olimpia, în toiul evenimentelor de la Chişinău, pe care scria: "Бельцы наш город, не отдадим его румынам". În restul oraşului poţi observa pe garduri şi pereţi inscripţii în stil graffiti:"Бей румын спасай Молдову" şi "Молдавани быки и мули".Ale cui sunt aceste buchii şi în general aceste idei? Oare nu scrie clar în constituţie că limba de stat e "moldoveneasca"(dialect al limbii române)? Iar din cîte cunosc eu aşa zisa moldovenească are la fel alfabetul latin. Să presupunem că cineva îşi doreşte clar rusificarea oraşului Bălţi, dar oare aceasta nu-i tot o încălcare la integritatea statului? De ce nu ia nimeni măsuri? Dintr-o parte zic că România încearcă să ne bage pe gît românismul şi limba română iar pe din altă parte se acceptă rusificarea localităţilor din ţară şi ce-i mai grav, a populaţei. Şi cel mai trist e că nimeni nici nu încearcă să oprească acest fenomen al rusificării, nici chiar basarabenii din Bălţi, pentru că e clar ca bună ziua că nu mai există acea demnitate şi acel curaj pe care l-au avut strămoşii noştri. Păcat de acest oraş, frumos în viziunea mea, dar care a apucat-o pe o cale greşită a dezvoltării culturale şi spirituale.

Galbur Dragoş

Bujeniţă+Sârbu=Voronin?


Eu imi pun întrebarea cum a reacţionat pînă la urmă Voronin văzând acest material video, sau deasemenea îi doar o tentativă de defaimare a numelui acestuia? Cum am mai spus şi pînă acuma, poţi minţi o persoană, poţi minţi prietenii, părinţii sau chiar însăşi pe tine, dar ce mai vorbă, nu poţi minţi o ţară întreagă.

Ministerul Afacerilor Interne îşi exprimă îngrijorarea

26 aprilie 2009

Ministerul Afacerilor Interne îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu creşterea numărului încercărilor de discreditare intenţionată a organelor de poliţie, difuzării unor informaţii eronate, ce conţin învinuiri în adresa colaboratorilor MAI privind implicarea acestora în cazuri de tortură şi l-e califică drept aberaţii şi dezinformare, lansate cu scopul de a compromite imaginea MAI.

MAI dezminte declaraţiile cet.Ştefan Matei, care nu dispune de licenţa de avocat, şi informaţia amplasată pe pagina sait-ului „Jurnaltv.md” din 22 aprilie 2009, întitulată „Încredibil dar adevărat, Poliţiştii au VIOLAT fetele reţinute”. În acest reportaj, Ştefan Matei, relatează: “Printre fetele reţinute în timpul protestelor sunt destul de multe care au fost abuzate sexual chiar în comisariatele de poliţie”. De asemenea, Ştefan Matei susţine, că apără interesele unei tinere, care a fost violată la Comisariaul de poliţie al sectorului Buiucani, declarînd, că deţine certificatele medicale cu constatarea leziunilor corporale aplicate de către colaboratorii de poliţie, cît şi constatarea medico-legală despre abuzul sexual asupra tinerii date, şi că aceste materiale sunt anexate la cauza penală, care a fost pornită şi se examinează de Procuratura sec.Buiucani mun.Chişinău. În baza informaţiei respective, oglindite în mai multe surse mass-media (“Jurnal de Chişinău”, “Moldavschie Vedomosti”, agenţia de ştiri “Infoprim-neo” ş.a.), MAI a petrecut verificările de rigoare şi a constatat:

În perioada de 6-7 aprilie 2009 persoane de gen feminin în CPs Buiucani nu au fost reţinute sau deţinute.

În adresa MAI, cît şi a Procuraturii sectorului Buiucani, începând cu data de 06.04.2009 până în prezent nu au parvenit plîngeri şi nu fost iniţiate proceduri penale pe faptul abuzurilor sexuale din partea colaboratorilor de poliţie.

De menţionat, că din partea instituţiilor medicale din mun.Chişinău în adresa MAI şi Procuraturii nu au parvenit informaţii referitor la cazuri de viol.

Luând în consideraţie cele expuse mai sus şi în scopul neadmiterii unei dezinformări sau prezentării unor informaţii, ce totalmente contravin realităţii, MAI îşi confirmă disponibilitatea de colaborare ulterioară şi transparenţă cu societatea civilă şi mass-media în scopul prezentării informaţiilor veridice în conformitate cu legislaţia in vigoare.

Cine se teme de cetăţenia europeană pentru basarabeni?

„O cercetare a istoriei contorsionate a acestui teritoriu ne ajută să înţelegem originile acestei confuzii legate de identitatea moldovenească… Problemele identităţii moldoveneşti trec dincolo de geografie şi cetăţenie; ajung chiar la nivelul limbii şi al conştiinţei”.

Poticnirea Bruxellesului pe Prut

Măcinată de propriile crize şi neputinţe, Europa instituţională demonstrează astăzi că nu doreşte să intre în nicio bătălie majoră în numele vecinătăţilor ei. Vrea stabilitate, nu extindere. Din această perspectivă, Summitul Parteneriatului Estic (PE) de la Praga este un veritabil test. RM va fi, după toate aparenţele, invitată. Dar ce va reprezenta asta? O victorie a diplomaţiei de la Chişinău? Nu. Dimpotrivă! Invitarea Chişinăului în PE - alături de state şi lideri pentru care democraţia este doar un decor - spune multe. RM e plasată, ferm şi deliberat, în cadrul acestui pachet fără şanse de integrare. Un stat latin, cu proximitate euroatlantică, care vorbeşte o limbă oficială a UE, cade acum de pe harta Europei şi rămâne în zona gri a integrării fără europenizare şi stabilităţii fără dezvoltare. Asta înseamnă, de fapt, invitaţia RM la Summitul de la 7 mai. De azi înainte, Moldova nu se va mai compara cu România sau statele baltice, ci cu Belarus, Armenia sau Azerbaidjan.Moldova cade de pe hartă. Dar cetăţenii ei?În faţa acestei crase lipse de proiect faţă de RM, poziţia României, exprimată prin discursul preşedintelui Băsescu, pivotează în jurul ideii de cetăţenie română. Subiectul - ştim asta - stă deseori sub semnul unor distorsiuni sau clişee. Doar un exemplu, din multele care stau la îndemână şi care arată cât de falsă este percepţia noastră faţă de asumările identitare din RM. În cadrul Barometrului de Opinie publică (IMAS - IPP), fiind întrebaţi care e motivul principal pentru care intenţionează să obţină sau deja au obţinut cetăţenia română, 48,5% din respondenţi au răspuns că au nevoie de cetăţenie pentru a se deplasa liber în România, 32% - pentru că se simt români, 10,2% - pentru a se putea deplasa liber în UE şi doar 7% - pentru a pleca să muncească peste hotare. Asta spun cifrele. Problema este următoarea: de ce percepţia publică este astăzi dominată de ideea că basarabenii vor cetăţenia (doar) pentru a pleca în Occident? Pe ce se bazează această idee? Că există o asemenea opţiune este evident. Dar că ea este unică sau chiar dominantă, nu. În esenţă, chestiunea acordării cetăţeniei nu este încorsetată de niciun aquis communitaire (după cum arată istoria UE sau recenta decizie a Franţei de a modifica procedurile de acordare a cetăţeniei). Cu toate acestea, este nevoie ca măsura să fie bine şi convingător argumentată, iar clişeele - eliminate.

Nu este doar o problemă naţională
Primul clişeu legat de acordarea cetăţeniei este naţionalizarea excesivă a acestui gest. Problematica acordării cetăţeniei române pentru cetăţenii RM trebuie pusă în contextul europenizării RM, ca o soluţie eficientă pentru obţinerea acestui obiectiv. Acordarea cetăţeniei române, implicit europene, va induce o dinamică în interiorul societăţii din RM care, din păcate, acum nu există. Şi nu se vede deocamdată de unde ar apărea ea… E vorba despre acel factor dinamizator ce mişcă societatea sau generează o tensiune pozitivă în interiorul ei. Cineva cu paşaportul românesc în buzunar e mult mai relaxat - psihologic, înainte de toate - pentru viitorul lui şi al copiilor săi. O parte din timorarea pe care o poate resimţi cineva în raport cu autorităţile, instituţiile şi birocraţia de stat - fie că este om de afaceri, intelectual, mic întreprinzător - dispare ori se diminuează semnificativ. Orice s-ar întâmpla, el ştie că există o protecţie - element care funcţionează, într-o primă instanţă, la nivel psihologic. Şi care nu trebuie neglijat nici la Chişinău sau Bucureşti, dar nici la Washington sau la Bruxelles, în condiţiile în care s-au înregistrat atâtea proiecte eşuate aici, iar europenizarea şi modernizarea merg atât de dificil...

Nu „goleşte” R. Moldova

Al doilea clişeu ideologic este cel după care acordarea cetăţeniei române ar „goli” RM. Şi, implicit, s-ar repopula acest teritoriu cu slavi, în special, ruşi. Afirmaţia este aberantă, nu doar pentru că nimeni nu a făcut o demonstraţie legată de ce anume ar genera un „exod” al ruşilor acolo, dar şi pentru că statisticile din anii trecuţi arată limpede că aşa ceva nu există. Dincolo de aceste argumente, afirmaţia că cetăţenia română goleşte RM este o eroare. Nu cetăţenia goleşte RM, ci mecanismul vizelor generează, mai degradă, aşa ceva! Având cetăţenia, problema respectivei persoane nu mai este cum să plece mai repede din RM, dacă vrea să facă asta, căci obsesia plecării în Vest nu se mai pune. Poate pleca oricând. Prim urmare, chiar şi când pleacă să muncească, este mult mai probabil să se întoarcă acasă şi să încerce să trăiască european acolo, chiar să clădească o afacere, decât să se stabilească undeva în Occident sau în România cu ipoteza revenirii cândva, nu se ştie când. Această protecţie psihologică nu o are posesorul (doar) de viză pentru UE - o viză ce nu se obţine uşor şi care, odată obţinută, nu ai întotdeauna garanţia că va fi obţinută şi a doua oară. La care se adaugă şi procesul umilitor în care eşti implicat de fiecare dată când aplici, oriunde aplici.Nu are legătură cu problema transnistreanăAl treilea clişeu este faptul că cetăţenia română ar periclita soluţionarea problemei transnistrene. Iarăşi eroare! Dacă dăm înapoi filmul evoluţiilor acestui conflict, vom vedea că problematică cetăţeniei române nu a jucat niciun rol. Cei care insistă, totuşi, asupra acestui lucru ar trebui să ne explice cum se face că, deşi poziţia pro-rusă de după 2001 a preşedintelui Voronin şi a PCRM a coincis, practic, cu perioada în care acordarea cetăţeniei române a fost blocată, nu s-a sesizat niciun progres în soluţionarea conflictului transnistrean? Pentru că ar fi fost îndeplinite toate condiţiile, în această perspectivă: pro-rusism şi anti-occidentalism din punct de vedere politic la Chişinău şi, concomitent, decuplarea de România, inclusiv prin stoparea procesului de acordare a cetăţeniei. Şi rezultatul a fost nul. A lega acordarea cetăţeniei române de soluţionarea conflictului transnistrean e o ţintă falsă. În plus, faptul că Tiraspolul s-ar opune unui asemenea gest este iarăşi irelevant.Dacă ar fi să construim politici euroatlantice exclusiv pe ce spune Igor Smirnov, ar trebui, ca prim lucru, să schimbăm formatul de negocieri în chestiunea transnistreană. Titlul de personae non-grata e în Transnistria aplicat de liderul nerecunoscutei republici ambasadorilor SUA şi al Cehiei din RM, precum şi reprezentantului UE pentru RM, a dat un semnal clar: SUA şi UE nu au ce căuta (nici) la tratative.


Dan Dungaciu

Cutremur de 5.3 grade pe scara richter în zona Vrancea resimţit şi la Chişinău

Un cutremur de 5.3 grade pe scara Richter a avut loc sâmbătă seara în România, zona Vrancea. Seismul a fost simţit şi la Chişinău, atât în blocurile de locuit cât şi în casele pe pâmânt. Chişinăuenii au simţit 2 replici ale cutremurului, prima mai slabă, a doua mai puternică, produse la un interval de 5-10 secunde, care nu au depăşit magnitudinea de 2.5 grade pe scara richter. Autorităţile române au declarat că seismul a avut loc la o adâncime de 120 km, între orele 20.18 - 20.23. În capitala română, cutremurul a avut o magnitudine de 4 grade pe scara mercalli. Deocamdată nu se cunoaşte dacă au existat victime.
Directorul Institutului de Fizică a Pământului a relatat pentru RealitateaTV că seismul este ceva normal şi oamenii nu au de ce să-şi facă griji. Totodată acesta a spus că nu există motive de îngrijorare pentru eventuale replici.

Cutremurul a avut o localizare geografică la 45.691 latitudine nordică şi 26.545° longitudine estică.

UNIMEDIA aminteşte că nu a existat nicio avertizare oficială despre producerea unui cutremur.

Basarabia Lui Dumnezeu

25 aprilie 2009

Traficul de fiinţe umane în plină desfăşurare

Dupa '91 incoace in Basarabia a cam devenit la moda pentru interlopi, dar si nu numai, notiunea si business-ul cu traficul de fiinte umane. Da, e oribil dar adevarat. Au fost investiti multi bani in combaterea acestor crime, insa sa nu uitam ca suntem in Moldova si banii mereu ajung in alta parte decit la destinatie. Suntem in 2009, ca urmare a ultimelor evenimente chiar din 2008 si desigur 2009, multi au uitat de aceasta problema care in continuare ne framinta, fara ca noi sa ne dam seama, in continuu mergind prin alte tari dai seara peste fetele noastre care ori deja s-au obisnuit cu ceea ce fac ori isi cauta inca scaparea. As dori sa va reamintesc ca acestui risc este supus practic oricine pentru ca din acest cerc spurcat lipseste cuvintul benevol, si deci uite c-as vrea sa va fac o prezentare succinta despre acest fenomen parsiv si mediocru dar actual in Republica Moldova.
Galbur Dragoş

Ce este traficul de fiinte umane?
Traficul de fiinte umane este ilegal. Este o violare a numeroase legi internationale si a drepturilor omului si este realizat de criminali care adesea sint membri ai unor retele criminale trans-nationale foarte bine organizate. Traficantii transporta victimele prin tara, dar si mai des peste hotare. Victimele sint lipsite de drepturile de baza, vindute si inrobite, fortate sa lucreze ca sclave sexuale sau ca lucratori necalificati. Victimele de regula sint violate, brutalizate sau chiar torturate.
Care este diferenta dintre prostitutie si traficul de fiinte umane?
Victimele traficului de fiinte umane — femei, barbati si copii — sint inrobite. Deseori amenintate cu moartea, ele sint fortate sa ofere servicii sexuale. Plata insa merge direct la stapin; victima nu primeste nimic. Uneori, traficantii reusesc sa le convinga pe femei sa plece peste hotare sa lucreze ca prostituate, asigurindu-le ca vor fi bine remunerate. Aparent, ele pleaca de buna voie. Insa ulterior ele sint brutalizate si inrobite. In contrast, prostitutia este o indeletnicire in care femeile, si nu traficantii, isi vind corpul pentru a genera profit. Prostituatele nu sint sclave si nu sint controlate de traficanti.
Sint victimele traficului de fiinte umane infractoare?
Nu. Ele pleaca peste hotare in urma inselaciunilor. Ele sint mintite. Deseori, sint lipsite prin inselaciune de bani si documente. Pentru ca sint fortate sa lucreze in industria sexului si in alte domenii, ele sint victime, si nu infractori.
Cine sint supusi riscului?
Fete, uneori de la cinci ani, sint vindute in sclavie sexuala. Baieti, uneori de 11 ani, sint recrutati in formatiuni paramilitare sau la munci fortate. Grupul de risc maxim in Moldova il constituie mai bine de 100 000 de fete si femei tinere intre 16 si 24 de ani. Aceste tinere deseori nu au studii si nu au idee cum sa-si gaseasca o slujba buna. Multe dintre ele traiesc intr-o saracie lucie, fara vreo speranta intr-un viitor mai bun. Ele sint cele mai usoare tinte pentru traficantii, care le atrag cu promisiuni de angajare peste hotare si o viata mai buna. Optzeci si noua procente din femeile care au nimerit in reteaua traficului au copii si erau in cautarea unei slujbe care sa le sustina familia. Aplicind forta, frauda, coruptia si alte metode inumane, traficantii reusesc sa atraga in reteaua traficului mii de fete.
Ce se intimpla cu victimele traficului de fiinte umane?
Marea majoritate pleaca peste hotare si nimeni nu mai afla despre ele vreodata ceva. De la victimele care reusesc sa revina aflam amanunte ingrozitoare despre metodele la care recurg traficantii ca sa le intimideze pe victime si sa le faca docile. Criminalii le determina la supunere prin cele mai crude si inumane metode de intimidare si umilire. Acestea includ violul, tortura, amenintarile cu moartea, bataile, captivitatea, foamea. Ele sint vindute in mai multe rinduri, astfel devenind sclave.
Care sint tarile de destinatie?
Majoritatea femeilor traficate din Moldova se pomenesc in tari in care organele de drept sint inactive, iar situatia politica — instabila. Traficantii prospera acolo unde autoritatile locale intorc capul sau nu au mijloace sau vointa politica pentru a pune capat acestor activitati criminale. Tarile de destinatie sint in special tarile balcanice (Macedonia, Bosnia, Albania si regiunea Kosovo a Serbiei). Femeile de asemenea ajung in Occident, Rusia, Turcia, Emiratele Arabe Unite si Israel. In Balcani, consumatorii serviciilor sexuale sint localnicii, dar deseori si militari din trupele internationale de mentinere a pacii, stationate in aceste zone. In alte tari, victimele sint vindute in verigile sclaviei sexuale sau sint utilizate in munca fortata.
Cum sint recrutate victimele?
Traficantii sint foarte bine organizati in structuri criminale, deseori acestea avind caracter trans-national. Ei racoleaza femei prin intermediul anunturilor in ziare care ofera locuri de munca bine platite in strainatate, dar si prin o retea larga de recrutori locali care umbla de om la om cu minciuni si inselaciuni despre viata frumoasa in strainatate. Recrutorii de asemenea pot fi si prietenii satenilor sau vecinilor, cunoscuti de victima si care se bucura de incredere din partea victimei. Deseori, recrutorii sint femei, care pot cistiga increderea altor femei mai usor. Fiecare retea criminala poate avea pina la 40 de membri, fiecare avindu-si rolul strict determinat: de la cazare, pina la organizarea calatoriei. Traficantii recurg si la alte metode, asa ca angajarea in cimpul muncii prin telefon, prin intermediul agentiilor de turism sau de modele, recurgind la serviciile falsificatorilor de pasapoarte, a soferilor de TIR-uri sau a proprietarilor de bordeluri. In unul din cazurile recente, o mama si-a vindut fiica de 12 ani. In prezent, fata este gravida si abandonata de familie.
Cit de complicat este pentru o victima sa evadeze?
De obicei, fetele si femeile tinere sint descoperite de politie in timpul raidurilor prin bordeluri si alte localuri unde victimele sint silite sa lucreze. Intr-o serie de cazuri, victimele reusesc sa evadeze singure, dar aceste cazuri fericite sint rare, deoarece fetele sint inchise in apartamente sau case pazite cu strictete. Lor li se spune ca daca vor evada, atit ele, cit si familiile lor vor fi ucise, iar daca vor face denunturi la politie, ele vor fi deportate acasa si stigmatizate. Aproximativ 30 procente din victime au fost salvate ca urmare a contactarii de catre ele a liniei fierbinti a Centrului "La Strada". Victimele care au scapat din reteaua traficantilor marturisesc amanunte ingrozitoare. Ele trec printr-o trauma psihologica adinca; dupa spusele psihologilor, numai 30 procente dintre victime se pot reabilita si reveni la viata normala.
Cum pot opri un traficant si cum pot fi de ajutor in contracararea traficului?
Cel mai potrivit mod de a opri traficul este de-i oferi unei tinere un loc de lucru, ca ea sa-si poata intretine familia. Cea mai mare problema pentru Moldova este lipsa unor locuri de munca si a posibilitatilor oamenilor de a rezista greutatilor economice. De asemenea, puteti va puteti aduce contributia prin a conlucra cu organele de drept in identificarea si retinerea traficantilor. Recunoasteti unele semne si fiti deosebit de atenti cu persoanele care ofera pasapoarte, vize sau contracte false pentru lucru in strainatate.
Cite victime ale traficului sint minore?
La momentul racolarii, aproximativ o cincime din fete sint minore. Minorele sint de obicei mai cautate si "costa" mai mult. Cind revin in Moldova, majoritatea depasesc virsta de 18 ani. Centrul de reabilitare al OIM a deschis recent o aripa destinata minorilor, in cadrul careia activeaza psihologi si lucratori sociali cu experienta.

Un preot roman a castigat in instanta dreptul de a intra fara viza in Moldova, dar granicerii tot nu l-au lasat.

Un preot roman a castigat miercuri prin instanta de judecata dreptul de a intra fara viza in Republica Moldova, insa nu a fost lasat sa treaca nici dupa pronuntarea hotararii, informeaza Agerpres. Curtea de Apel Chisinau a obligat vineri Serviciul de Graniceri sa-i permita preotului Ionel Bagea sa intre in Republica Moldova fara viza, in conformitate cu prevederile unei legi care stabileste ca cetatenii statelor membre ale UE nu au nevoie de vize pentru a intra in Republica Moldova.Ionel Bagea este paroh al unei biserici dintr-o localitate din Republica Moldova. El a incercat sa intre in Republica Moldova in ajunul Pastilor, pentru a oficia slujba religioasa, dar nu i s-a permis pentru ca nu avea viza. Preotul a contestat la Curtea de Apel Chisinau aceasta interdictie, care a pronuntat hotararea prin care a obligat Serviciul Graniceri sa nu puna piedici la intrarea in Republica Moldova a cetateanului roman.Avocatul acestuia, Alexandru Postica a explicat ca Parlamentul moldovean a adoptat in anul 2006 o lege, care prevede abolirea regimului de vize pentru cetatenii statelor membre ale UE. Pe de alta parte, guvernul a decis la 8 aprilie 2009 introducerea regimului de vize pentru cetatenii romani. "Este vorba despre doua acte care se contrazic, dar legea este superioara hotararii de guvern", a explicat Postica, mentionand ca in prezent este in vigoare si un acord dintre Romania si Republica Moldova, prin care cetatenii romani pot trece Prutul fara vize.In pofida hotararii instantei de judecata, granicerii moldoveni i-au interzis vineri seara preotului roman sa intre in Republica Moldova. Bagea a declarat ca a prezentat granicerilor hotararea instantei, dar oricum nu a fost lasat sa treaca hotarul. Acum o saptamana si juristul Nicolae Rosca, vicepresedinte al Miscarii Actiunea Europeana afirma ca cetatenii romani pot ataca in instantele judiciare hotararea guvernului de la Chisinau de a introduce regimul de vize pentru romani, deoarece aceasta contravine legislatiei moldovenesti. Orice cetatean roman care este intors de la granita cu Republica Moldova deoarece i se cere viza poate face procura pe numele unui avocat din Republica Moldova si ataca statul in judecata, deoarece guvernul nu avea dreptul sa instituie regimul de vize pentru cetatenii romani, a declarat Nicolae Rosca. Chisinaul a introdus regimul de vize pentru romani incepand din data de 9 aprilie, acuzand ca mai multi cetateni ai Romaniei au luat parte la actiunile de protest din 7 aprilie.

Secolul XXI Republica Moldova în drum spre UE

24 aprilie, 2009. Am mers in sat sa fac curatenie la cimitir pentru ca se apropie Pastele Blajinilor (felicitari tuturor si Hristos a Inviat) si era necesar de facut ordine acolo. Dupa ce facusem curat la mormintul strabuneilor mei am hotarit sa nu merg acasa ci s-o iau prin imprejurimile satului. Ceea ce-am vazut m-a cutremurat profund, n-as putea cred ca reda prin cuvinte. Desigur fiecare s-ar gindi acuma, eeei Dragos, nu doar in cazul tau e asa, toti noi stim ca-s sarace si pustii satele. De acord, sunt sarace si pusteite satele, dar eu am vazut un tarim distrus, de parca trecuse pe-acolo vreun tsunami, parca eram intr-un film de horror. Nu aveam camera foto profesionala si am incercat cit de cit sa prind ceva cadre cu telefonul mobil. Am sa va prezint citeva poze pe care cind le faceam nu-mi iesea din gind intrebarea:"Si cu astea noi tindem spre UE?".



Trist, crud, mizer dar al naibii de real...




Judecătoria Centru îi aplică Nataliei Morari o restricţie de părăsire a ţării

Jurnalista de la News Times reafirmă că protestatarii nu au nimic în comun cu autorii şi provocatorii violenţelor. Natalia Morari jurnalista de la revista moscovită News Times, cercetată penal de autorităţile moldovene pentru presupusa participare la organizarea tulburărilor în masă din ziua de 7 aprilie 2009 de la Chişinău, a fost în arest la domiciliu pe durata a 10 zile, care au expirat în ziua de vineri, 24 aprilie, la ora 17.45.
Judecătoria Centru a respins în cursul aceleiaşi zile demersul procurorilor de a i se prelungi termenul de arest la domiciliu şi a prescris în schimb restricţia de părăsire a teritoriului Republicii Moldova pe durata cercetărilor. La ora 17.50 am profitat de scoaterea restricţiei pentru convorbiri telefonice şi am întrebat-o pe Natalia Morari dacă s-a aşteptat la o asemenea amplificare a acuzelor.Ea mi-a spus că “orice om cu mintea treză” îşi dă lesne seama că nu există nicio legătură între protestele paşnice din ziua de 6 şi chiar 7 aprilie şi devastarea Parlamentului şi a Palatului prezidenţial. Acei care şi-au folosit dreptul la libertatea de expresie nu au nimic comun cu autorii şi provocatorii violenţelor, care pot şi trebuie să fie identificaţi în baza unor investigaţii temeinice, a spus Natalia Morari. Am întrebat-o de ce a ajuns totuşi în vizorul poliţiei. Jurnalista crede că poliţia a mers pe calea rezistenţei minime şi i-a luat în colimator pe acei care au fost mai vizibili dar nu şi vinovaţi. Ea spune că pînă acum nu au fost niciun fel de dovezi ale pretinsei sale culpabilităţi. Întrebată dacă a fost cumva tratată ca o cunoscută autoare de articole critice la adresa administraţiei de la Kremlin, Natalia Moraria spus că nu s-a invocat asemenea motivaţie, dar în timpul anchetei s-au făcut apropouri ironice privind experienţa sa jurnalistică. Natalia nu ştie nimic nici despre o presupusă schimbare de atitudine a preşedintelui rus Dmitri Medvedev faţă de interdicţia de intrare în Federaţia Rusă ce i-a fost impusă jurnalistei în urmă cu un an.

unimedia.md

Şi totuşi e posibilă mobilizarea totală !!!

Tinerii sau adunat în seara de 6 Aprilie în centru Chişinăului datorită mesajelor
("6 APRILIE - ZI DE DOLIU NAȚIONAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA", "Dacă nu ai votat pentru PCRM - ia o lumânare şi ieşi în stradă!!! Tinerii declară ziua de 6 aprilie - zi de doliu naţional în Republica Moldova, Ne vedem la 18.00 la monumentul lui Stefan cel Mare!")
ce erau expediate prin SMS-uri şi site-uri ca: www.facebok.com,www.odnoklassniki.ru, şi diferite bloguri...
În ziua de 7 aprilie siteu-rile www.facebok.com, www.odnoklassniki.ru puteau fi foarte greu de accesat, pîna la urmă aceste siteu-ri puteau fi accesate doar cu ajutorul unor siteu-ri proxy. Dar mie mii înteresant cîte persoane au fost informate cu ajutor acestor site-uri despre "proteste", pe odnoklassniki cu ceva timp în urmă a fost creată o grupă care se numea "Jos comunistii" unde îninte de a fi "ştearsă" această grupă, în această grupă erau înregistraţi în jur de 13000 de participanţi...
Eu îmi pun o întrebare, cum este posibil oare, ca în secolul XXI cineva poate să îşi permită făra nici o explicaţie de a închide gura la 13000 mii de oameni???
Oare nu este evident că în aşa fel pe oameni îi "înraieşti" mai tare...,în rezulatat, acum pe www.odnoklassniki.ru există o altă grupă, ea se numeşte "REPUBLICA MOLDOVA - FARA COMUNISTI!!!" unde sunt înregistraţi în jur de 24500 persoane.

gindulmeu.blogspot.com

Schimbare sau fâs?

Actiunile intreprinse de diplomatia romana in ultimul timp, absolut firesti si de bun simt, dar care par sa fie totusi intarziate, sunt receptate de multi ca o proba de vitejie si de verticalitate. Presupun insa ca ele se datoreaza mai degraba presiunilor, ca sa ma exprim eufemistic, exercitate de regimul Voronin, care nu se jeneaza sa acuze dur, practic in fiecare zi, Romania de toate pacatele si nenorocirile produse in regiune. In caz contrar, putin probabil ca peste Prut s-ar mai fi obosit cineva sa reclame incalcarea drepturilor omului in RM, care nu se intampla de azi de ieri, ci pe tot parcursul guvernarii comuniste. Dar pana acum se trecea totul cu vederea, Basescu prinzand orice ocazie sa faca cate o escapada pe la Chisinau, sa pozeze impreuna cu Voronin, sa-si ia sticlele de vin din beciul de Cricova donate cu generozitate de tzarul Vladimir si sa revina la Bucuresti cu zambetul sau larg si fermecator, de parca nu s-ar fi intamplat nimic, chiar daca dupa plecarea lui se lasa cu arestari.
Mai mult ca sigur ca reactiile ar fi fost aceleasi si de data aceasta, respectarea drepturilor omului nefiind un domeniu prioritar al politicii romanesti. Mai ales daca tinem cont si de faptul ca tara muma a avut dintotdeauna o adevarata fobie fatza de acuzele guvernantilor de pe malurile Bâck-lui referitoare la amestecul in treburile interne, expansionism, atitudine de frate mai mare. Acum, dupa ce au fost improscate cu toate zoile din lume, autoritatile de la Cotroceni par sa fi inteles in sfarsit ca politica strutului vizavi de RM a dat faliment si au inceput sa actioneze. Si nu e rau deloc ca, tangential, vor fi atinse si problemele legate de drepturile omului. Nu mai vorbesc de acordarea cetateniei romanesti, care sper sa nu fie si de data aceasta un fas. Fapt care nu m-ar surprinde de altfel…

5 aprilie 2009 şi totuşi...

Potrivit unui comunicat al „Coaliţiei 2009”, campania electorală a fost marcată de multiple încălcări ale legislaţiei electorale: utilizarea resurselor publice (cel puţin 41 de cazuri dovedite), presiuni şi influenţe asupra concurenţilor electorali (cel puţin 21 de cazuri dovedite) şi a alegătorilor (cel puţin 33 de cazuri dovedite).Posturile publice cu acoperire naţională „Moldova 1” şi „Radio Moldova” au favorizat preponderent partidul de guvernământ în buletinele de ştiri, care au fost transformate în instrumente de manipulare şi propagandă în beneficiul PCRM şi în detrimentul partidelor de opoziţie. Încălcări similare au fost înregistrate şi în cazul posturilor private NIT, N4, EU TV şi „Antena C”, limitând astfel posibilităţile tuturor concurenţilor electorali să îşi expună platformele şi punctele de vedere în diverse probleme. Astfel, putem concluziona că nu a fost asigurat pluralismul politic în timpul campaniei electorale.„Coaliţia 2009” mai semnalează continuarea campaniei electorale în afara perioadei legale. În ziua de 4 aprilie 2009 mai multe televiziuni au reluat emisiuni în cadrul cărora se făcea agitaţie electorală în favoarea sau defavoarea unor concurenţi electorali. De asemenea, Agenţia Informaţională de Stat MOLDPRES a favorizat PCRM în ziua alegerilor, când a difuzat ştiri despre cum au votat Vladimir Voronin, Marian Lupu şi Zinaida Greceanâi - primele trei persoane pe lista PCRM. În acelaşi timp, MOLDPRES nu a transmis nicio ştire despre votul celorlalţi concurenţi electorali.Potrivit datelor oficiale, preluate de CEC de la Serviciul de Grăniceri, 627.959 de moldoveni se află în mod constant peste hotare. Având în vedere faptul că numărul acestor cetăţeni constituie cel puţin 20% din totalul alegătorilor, „Coaliţia 2009” consideră că doar cele 33 de secţii deschise peste hotare au fost insuficiente pentru a le crea acestora condiţiile optime de exercitare a dreptului la vot.În regiunea transnistreană a R. Moldova aceste nereguli au fost mult mai grave. Pentru aproximativ 10% dintre alegătorii moldoveni (cei din această regiune) nu au fost asigurate condiţii minime pentru exercitarea dreptului la vot de către autorităţi. Alegătorii din regiune nu au fost informaţi de către autorităţile Republicii Moldova cu privire la secţiile de votare la care sunt arondaţi sau de faptul că se votează unde au reşedinţa, şi nu domiciliul. „Coaliţia 2009” atrage atenţia asupra faptului că genul de nereguli semnalate la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 este similar celor menţionate în rapoartele din 2005.

Au fost şi cazuri când mai multe persoane au votat de mai multe ori, cu mai multe fişe de însoţire. La secţia de votare amplasată în Şcoala generală nr. 35, str. Maria Drăgan, Anatolie Nanu a prezentat două fişe de însoţire ale aceluiaşi buletin. Pe una din fişe era trecută adresa str. Maria Drăgan 22/1, pe cealaltă str. Maria Drăgan 2/1. El a refuzat să prezinte ambele fişe observatorilor şi a votat în acea secţie pentru una din adrese.
Într-o altă secţie de votare din sectorul Ciocana din capitală, reprezentanţii PCRM au adus nouă cereri scrise la calculator de solicitare a urnei mobile. Unul din funcţionarii electorali a sunat la domiciliul persoanelor care ar fi scris aceste cereri, dar li s-a spus că ei nu au depus astfel de cereri. Mai mult, doi din aceşti cetăţeni deja votaseră în acea secţie. Chiar dacă membrii comisiei au decis că nu vor trimite urna mobilă la adresele celor nouă persoane imobilizate, la 19.15 un demnitar comunist s-a prezentat la secţie şi a ordonat şefului biroului să o trimită.
Veaceslav Ouş se află de patru ani în Japonia la studii. El a aflat de la mama sa că el şi tatăl său decedat au participat la recentele alegeri din 5 aprilie. Mama lui a fost foarte uimită când a văzut că pe lista de votare, în locul feciorului, cineva semnase. „Nu trebuie să mai spun cu cine votasem”, menţionează Veaceslav. Mai mult, în acelaşi document, un alt votant „înregistrat” era Nikon Ouş, tatăl lui, care decedase cu o lună în urmă. „Când mama mea a protestat, explicându-le că e mort şi nu poate vota, cei de la secţia de votare au bruscat-o. În legătură cu semnătura mea, i-au spus că e o greşeală, probabil a semnat cineva unde nu trebuia. A tăiat cu mâna ei numele tatălui meu de pe listă, ceea ce i-a indignat. Mai mult, i-au spus să-şi vadă de treaba ei, că nu ştie ea cum se desfăşoară procesul electoral”, povesteşte Ouş. Anterior, presa de la Chişinău a scris că Ministerul Dezvoltării Informaţionale posedă o bază de date cu persoanele plecate peste hotare care ar putea fi folosită la alegeri.CEC a anunţat că, până duminică, reprezentanţii partidelor de opoziţie care au contestat alegerile pot verifica toate listele electorale.

Constituţia Republicii Moldova

Adoptată la 29 iulie 1994.

Publicata in Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 18.08.1994.
NOI, reprezentantii plenipotentiari ai poporului Republicii Moldova, deputati in Parlament,PORNIND de la aspiratiile seculare ale poporului de a trai intr-o tara suverana, exprimate prin proclamarea independentei Republicii Moldova,AVIND in vedere continuitatea statalitatii poporului moldovenesc in contextul istoric si etnic al devenirii lui ca natiune,NAZUIND spre satisfacerea intereselor cetatenilor de alta origine etnica, care impreuna cu moldovenii constituie poporul Republicii Moldova,CONSIDERIND statul de drept, pacea civica, democratia, demnitatea omului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic valori supreme,FIIND CONSTIENTI de responsabilitatea si obligatiile noastre fata de generatiile precedente, actuale si viitoare,REAFIRMIND devotamentul nostru fata de valorile general-umane, dorinta de a trai in pace si buna intelegere cu toate popoarele lumii conform principiilor si normelor unanim recunoscute ale dreptului international, adoptam Constitutia Republicii Moldova, declarind-o LEGE SUPREMA A SOCIETATII SI A STATULUI.
Titlul I:
Principii generaleArticolul 1: Statul Republica Moldova
1. Republica Moldova este un stat suveran si independent, unitar si indivizibil.
2. Forma de guvernamint a statului este republica.
3. Republica Moldova este un stat de drept, democratic, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sint garantate.
Articolul 2: Suveranitatea si puterea de stat
1. Suveranitatea nationala apartine poporului Republicii Moldova, care o exercita in mod direct si prin organele sale reprezentative, in formele stabilite de Constitutie.
2. Nici o persoana particulara, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o alta formatiune obsteasca nu poate exercita puterea de stat in nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai grava crima impotriva poporului.
Articolul 3: Teritoriul
1. Teritoriul Republicii Moldova este inalienabil.
2. Frontierele tarii sint consfintite prin lege organica, respectindu-se principiile si normele unanim recunoscute ale dreptului international.
Articolul 4: Drepturile si libertatile omului
1. Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile omului se interpreteaza si se aplica in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.
2. Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte si legile ei interne, prioritate au reglementarile internationale.
Articolul 5: Democratia si pluralismul politic
1. Democratia in Republica Moldova se exercita in conditiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura si cu totalitarismul.
2. Nici o ideologie nu poate fi instituita ca ideologie oficiala a statului.
Articolul 6: Separatia si colaborarea puterilor In Republica Moldova puterea legislativa, executiva si judecatoreasca sint separate si colaboreaza in exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constitutiei.
Articolul 7: Constitutia, Lege SupremaConstitutia Republicii Moldova este Legea ei Suprema. Nici o lege si nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constitutiei nu are putere juridica.
Articolul 8: Respectarea dreptului international si a tratatelor internationale
1. Republica Moldova se obliga sa respecte Carta Organizatiei Natiunilor Unite si tratatele la care este parte, sa-si bazeze relatiile cu alte state pe principiile si normele unanim recunoscute ale dreptului international.
2. Intrarea in vigoare a unui tratat international continind dispozitii contrare Constitutiei va trebui precedata de o revizuire a acesteia.
Articolul 9: Principiile fundamentale privind proprietatea
1. Proprietatea este publica si privata. Ea se constituie din bunuri materiale si intelectuale.
2. Proprietatea nu poate fi folosita in detrimentul drepturilor, libertatilor si demnitatii omului.
3. Piata, libera initiativa economica, concurenta loiala sint factorii de baza ai economiei.
Articolul 10: Unitatea poporului si dreptul la identitate
1. Statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova. Republica Moldova este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai.
2. Statul recunoaste si garanteaza dreptul tuturor cetatenilor la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.
Articolul 11: Republica Moldova, stat neutru
1. Republica Moldova proclama neutralitatea sa permanenta.
2. Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul sau.
Articolul 12: Simbolurile statului
1. Republica Moldova are drapel, stema si imn.
2. Drapelul de Stat al Republicii Moldova este tricolor: culorile sint dispuse vertical, in ordinea urmatoare, incepind de la lance: albastru, galben, rosu. In centru, pe fisia de culoare galbena, este imprimata Stema de Stat a Republicii Moldova.
3. Stema de Stat a Republicii Moldova reprezinta un scut taiat pe orizontala avind in partea superioara cromatica rosie, in cea inferioara - albastra, incarcat cu capul de bour avind intre coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat in dreapta de o roza cu cinci petale, iar in stinga de o semiluna conturnata. Toate elementele reprezentate in scut sint de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale purtind in cioc o cruce de aur (acvila cruciata) si tinind in gheara dreapta o ramura verde de maslin, iar in cea stinga un sceptru de aur.
4. Imnul de Stat al Republicii Moldova se stabileste prin lege organica.
5. Drapelul, stema si imnul sint simbolurile de stat ale Republicii Moldova si sint ocrotite de lege.
Articolul 13: Limba de stat, functionarea celorlalte limbi
1. Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldoveneasca functionind pe baza grafiei latine.
2. Statul recunoaste si protejeaza dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la functionarea limbii ruse si a altor limbi vorbite pe teritoriul tarii.
3. Statul faciliteaza studierea limbilor de circulatie internationala.
4. Modul de functionare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova se stabileste prin lege organica.
Articolul 14: CapitalaCapitala Republicii Moldova este orasul Chisinau.
Titlul II: Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale
Capitolul I: Dispozitii generaleArticolul 15: UniversalitateaCetatenii Republicii Moldova beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.
Articolul 16: Egalitatea
1. Respectarea si ocrotirea persoanei constituie o indatorire primordiala a statului.
2. Toti cetatenii Republicii Moldova sint egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau de origine sociala.
Articolul 17: Cetatenia Republicii Moldova
1. Cetatenia Republicii Moldova se dobindeste, se pastreaza ori se pierde in conditiile prevazute de legea organica.
2. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa si nici de dreptul de a-si schimba cetatenia.[Art.17 in redactia Legii nr.1469-XV din 21.11.02]
Articolul 18: Restrictii la cetatenie si protectia cetatenilor1. Cetatenii Republicii Moldova beneficiaza de protectia statului atit in tara, cit si in strainatate.2. Cetatenii Republicii Moldova nu pot fi extradati sau expulzati din tara.[Art.18 in redactia Legii nr.1469-XV din 21.11.02]
Articolul 19: Drepturile si indatoririle cetatenilor straini si ale apatrizilor1. Cetatenii straini si apatrizii au aceleasi drepturi si indatoriri ca si cetatenii Republicii Moldova, cu exceptiile stabilite de lege.2. Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale, in conditii de reciprocitate sau in temeiul hotaririi instantei de judecata.3. Dreptul de azil se acorda si se retrage in conditiile legii, cu respectarea tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte.[Art.19 in redactia Legii nr.1469-XV din 21.11.02]
Articolul 20: Accesul liber la justitie
1. Orice persoana are dreptul la satisfactie efectiva din partea instantelor judecatoresti competente impotriva actelor care violeaza drepturile, libertatile si interesele sale legitime.2. Nici o lege nu poate ingradi accesul la justitie.
Articolul 21: Prezumtia nevinovatiei.Orice persoana acuzata de un delict este prezumata nevinovata pina cind vinovatia sa va fi dovedita in mod legal, in cursul unui proces judiciar public, in cadrul caruia i s-au asigurat toate garantiile necesare apararii sale.
Articolul 22: Neretroactivitatea legii Nimeni nu va fi condamnat pentru actiuni sau omisiuni care, in momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsa mai aspra decit cea care era aplicabila in momentul comiterii actului delictuos.
Articolul 23: Dreptul fiecarui om de a-si cunoaste drepturile si indatoririle
1. Fiecare om are dreptul sa i se recunoasca personalitatea juridica.2. Statul asigura dreptul fiecarui om de a-si cunoaste drepturile si indatoririle. In acest scop statul publica si face accesibile toate legile si alte acte normative.
Capitolul II: Drepturile si libertatile fundamentale
Articolul 24: Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica
1. Statul garanteaza fiecarui om dreptul la viata si la integritate fizica si psihica.2. Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante.3. Pedeapsa cu moartea este abolita. Nimeni nu poate fi condamnat la o asemenea pedeapsa si nici executat decit numai pentru acte savirsite in timp de razboi sau de pericol iminent de razboi si numai in conditiile legii.[Alin.3 art.24 in redactia Legii nr.351-XV din 12.07.2001]
Articolul 25: Libertatea individuala si siguranta persoanei
1. Libertatea individuala si siguranta persoanei sint inviolabile.2. Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sint permise numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege.3. Retinerea nu poate depasi 72 de ore.[Alin.3 art.25 in redactia Legii nr.351-XV din 12.07.2001]4. Arestarea se face in temeiul unui mandat, emis de judecator, pentru o durata de cel mult 30 de zile. Asupra legalitatii mandatului se poate depune recurs, in conditiile legii, in instanta judecatoreasca ierarhic superioara. Termenul arestarii poate fi prelungit numai de catre judecator sau de catre instanta judecatoreasca, in conditiile legii, cel mult pina la 12 luni.[Alin.4 art.25 in redactia Legii nr.351-XV din 12.07.2001]5. Celui retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta motivele retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea - in cel mai scurt termen; motivele retinerii si invinuirea se aduc la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.6. Eliberarea celui retinut sau arestat este obligatorie daca motivele retinerii sau arestarii au disparut.
Articolul 26: Dreptul la aparare
1. Dreptul la aparare este garantat.2. Fiecare om are dreptul sa reactioneze independent, prin mijloace legitime, la incalcarea drepturilor si libertatilor sale.3. In tot cursul procesului partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.4. Amestecul in activitatea persoanelor care exercita apararea in limitele prevazute se pedepseste prin lege.
Articolul 27: Dreptul la libera circulatie
1. Dreptul la libera circulatie in tara este garantat.2. Oricarui cetatean al Republicii Moldova ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara, de a iesi, de a emigra si de a reveni in tara.
Articolul 28: Viata intima, familiala si privata Statul respecta si ocroteste viata intima, familiala si privata.
Articolul 29: Inviolabilitatea domiciliului
1. Domiciliul si resedinta sint inviolabile. Nimeni nu poate patrunde sau ramine in domiciliul sau in resedinta unei persoane fara consimtamintul acesteia.2. De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege in urmatoarele situatii:a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotariri judecatoresti;b) pentru inlaturarea unei primejdii care ameninta viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane;c) pentru prevenirea raspindirii unei epidemii.3. Perchezitiile si cercetarile la fata locului pot fi ordonate si efectuate numai in conditiile legii.4. Perchezitiile in timpul noptii sint interzise, in afara de cazul unui delict flagrant.
Articolul 30: Secretul corespondentei
1. Statul asigura secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare.2. De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege in cazurile cind aceasta derogare este necesara in interesele securitatii nationale, bunastarii economice a tarii, ordinii publice si in scopul prevenirii infractiunilor.[Alin.2 art.30 in redactia Legii nr.351-XV din 12.07.2001]
Articolul 31: Libertatea constiintei
1. Libertatea constiintei este garantata. Ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.2. Cultele religioase sint libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.3. In relatiile dintre cultele religioase sint interzise orice manifestari de invrajbire.4. Cultele religioase sint autonome, separate de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in aziluri si in orfelinate.
Articolul 32: Libertatea opiniei si a exprimarii
1. Oricarui cetatean ii este garantata libertatea gindirii, a opiniei, precum si libertatea exprimarii in public prin cuvint, imagine sau prin alt mijloc posibil.2. Libertatea exprimarii nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie.3. Sint interzise si pedepsite prin lege contestarea si defaimarea statului si a poporului, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenta publica, precum si alte manifestari ce atenteaza la regimul constitutional.
Articolul 33: Libertatea creatiei
1. Libertatea creatiei artistice si stiintifice este garantata. Creatia nu este supusa cenzurii.2. Dreptul cetatenilor la proprietatea intelectuala, interesele lor materiale si morale ce apar in legatura cu diverse genuri de creatie intelectuala sint aparate de lege.3. Statul contribuie la pastrarea, la dezvoltarea si la propagarea realizarilor culturii si stiintei, nationale si mondiale.
Articolul 34: Dreptul la informatie
1. Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.2. Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sint obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.3. Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a cetatenilor sau siguranta nationala.4. Mijloacele de informare publica, de stat sau private, sint obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.5. Mijloacele de informare publica nu sint supuse cenzurii.
Articolul 35: Dreptul la invatatura
1. Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamintul general obligatoriu, prin invatamintul liceal si prin cel profesional, prin invatamintul superior, precum si prin alte forme de instruire si de perfectionare.2. Statul asigura, in conditiile legii, dreptul de a alege limba de educare si instruire a persoanelor.3. Studierea limbii de stat se asigura in institutiile de invatamint de toate gradele.4. Invatamintul de stat este gratuit.5. Institutiile de invatamint, inclusiv cele nestatale, se infiinteaza si isi desfasoara activitatea in conditiile legii.6. Institutiile de invatamint superior beneficiaza de dreptul la autonomie.7. Invatamintul liceal, profesional si cel superior de stat este egal accesibil tuturor, pe baza de merit.8. Statul asigura, in conditiile legii, libertatea invatamintului religios. Invatamintul de stat este laic.9. Dreptul prioritar de a alege sfera de instruire a copiilor revine parintilor.
Articolul 36: Dreptul la ocrotirea sanatatii
1. Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat.2. Minimul asigurarii medicale oferit de stat este gratuit.3. Structura sistemului national de ocrotire a sanatatii si mijloacele de protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii organice.
Articolul 37: Dreptul la un mediu inconjurator sanatos
1. Fiecare om are dreptul la un mediu inconjurator neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viata si sanatate, precum si la produse alimentare si obiecte de uz casnic inofensive.2. Statul garanteaza fiecarui om dreptul la accesul liber si la raspindirea informatiilor veridice privitoare la starea mediului natural, la conditiile de viata si de munca, la calitatea produselor alimentare si a obiectelor de uz casnic.3. Tainuirea sau falsificarea informatiilor despre factorii ce sint in detrimentul sanatatii oamenilor se interzice prin lege.4. Persoanele fizice si juridice raspund pentru daunele pricinuite sanatatii si avutului unei persoane, ca urmare a unor contraventii ecologice.
Articolul 38: Dreptul de vot si dreptul de a fi ales
1. Vointa poporului constituie baza puterii de stat. Aceasta vointa se exprima prin alegeri libere, care au loc in mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret si liber exprimat.2. Cetatenii Republicii Moldova au drept de vot de la virsta de 18 ani, impliniti pina in ziua alegerilor inclusiv, exceptie facind cei pusi sub interdictie in modul stabilit de lege.3. Dreptul de a fi alesi le este garantat cetatenilor Republicii Moldova cu drept de vot, in conditiile legii.Articolul 39: Dreptul la administrare1. Cetatenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum si prin reprezentantii lor.2. Oricarui cetatean i se asigura, potrivit legii, accesul la o functie publica.
Articolul 40: Libertatea intrunirilor
1. Mitingurile, demonstratiile, manifestarile, procesiunile sau orice alte intruniri sint libere si se pot organiza si desfasura numai in mod pasnic, fara nici un fel de arme.Articolul 41: Libertatea partidelor si a altor organizatii social-politice1. Cetatenii se pot asocia liber in partide si in alte organizatii social-politice. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor si, in conditiile legii, participa la alegeri.2. Partidele si alte organizatii social-politice sint egale in fata legii.3. Statul asigura respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partidelor si ale altor organizatii social-politice.4. Partidele si alte organizatii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranitatii si independentei, a integritatii teritoriale a Republicii Moldova sint neconstitutionale.5. Asociatiile secrete sint interzise.6. Activitatea partidelor constituite din cetateni straini este interzisa.7. Functiile publice ai caror titulari nu pot face parte din partide se stabilesc prin lege organica.
Articolul 42: Dreptul de a intemeia si de a se afilia la sindicate
1. Orice salariat are dreptul de a intemeia si de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselor sale.2. Sindicatele se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit cu statutele lor, in conditiile legii. Ele contribuie la apararea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor.
Articolul 43: Dreptul la munca si la protectia muncii
1. Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii, la conditii echitabile si satisfacatoare de munca, precum si la protectia impotriva somajului.2. Salariatii au dreptul la protectia muncii. Masurile de protectie privesc securitatea si igiena muncii, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul saptaminal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii grele, precum si alte situatii specifice.3. Durata saptaminii de munca este de cel mult 40 de ore.4. Dreptul la negocieri in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sint garantate.
Articolul 44: Interzicerea muncii fortate
1. Munca fortata este interzisa.2. Nu constituie munca fortata:a) serviciul cu caracter militar sau activitatile desfasurate in locul acestuia de cei care, potrivit legii, nu satisfac serviciul militar obligatoriu;b) munca unei persoane condamnate, prestata in conditii normale, in perioada de detentie sau de libertate conditionata;c) prestatiile impuse in situatia creata de calamitati ori de alt pericol, precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale, stabilite de lege.
Articolul 45: Dreptul la greva
1. Dreptul la greva este recunoscut. Grevele pot fi declansate numai in scopul apararii intereselor profesionale cu caracter economic si social ale salariatilor.2. Legea stabileste conditiile de exercitare a dreptului la greva, precum si raspunderea pentru declansarea nelegitima a grevelor.
Articolul 46: Dreptul la proprietate privata si protectia acesteia
1. Dreptul la proprietate privata, precum si creantele asupra statului, sint garantate.2. Nimeni nu poate fi expropriat decit pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.3. Averea dobindita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobindirii se prezuma.4. Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.5. Dreptul de proprietate privata obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului inconjurator si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.6. Dreptul la mostenire a proprietatii private este garantat.
Articolul 47: Dreptul la asistenta si protectie sociala
1. Statul este obligat sa ia masuri pentru ca orice om sa aiba un nivel de trai decent, care sa-i asigure sanatatea si bunastarea, lui si familiei lui, cuprinzind hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si serviciile sociale necesare.2. Cetatenii au dreptul la asigurare in caz de: somaj, boala, invaliditate, vaduvie, batrinete sau in celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta, in urma unor imprejurari independente de vointa lor.
Articolul 48: Familia
1. Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului.2. Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre barbat si femeie, pe egalitatea lor in drepturi si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.3. Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege.4. Copiii sint obligati sa aiba grija de parinti si sa le acorde ajutor.
Articolul 49: Protectia familiei si a copiilor orfani
1. Statul faciliteaza, prin masuri economice si prin alte masuri, formarea familiei si indeplinirea obligatiilor ce ii revin.2. Statul ocroteste maternitatea, copiii si tinerii, stimulind dezvoltarea institutiilor necesare.3. Toate preocuparile privind intretinerea, instruirea si educatia copiilor orfani si a celor lipsiti de ocrotirea parintilor revin statului si societatii. Statul stimuleaza si sprijina activitatile de binefacere fata de acesti copii.
Articolul 50: Ocrotirea mamei, copiilor si a tinerilor
1. Mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciala. Toti copiii, inclusiv cei nascuti in afara casatoriei, se bucura de aceeasi ocrotire sociala.2. Copiii si tinerii se bucura de un regim special de asistenta in realizarea drepturilor lor.3. Statul acorda alocatiile necesare pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copiilor bolnavi ori handicapati. Alte forme de asistenta sociala pentru copii si tineri se stabilesc prin lege.4. Exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala sint interzise.5. Autoritatile publice asigura conditii pentru participarea libera a tinerilor la viata sociala, economica, culturala si sportiva a tarii.
Articolul 51: Protectia persoanelor handicapate
1. Persoanele handicapate beneficiaza de o protectie speciala din partea intregii societati. Statul asigura pentru ele conditii normale de tratament, de readaptare, de invatamint, de instruire si de integrare sociala.2. Nimeni nu poate fi supus nici unui tratament medical fortat, decit in cazurile prevazute de lege.
Articolul 52: Dreptul de petitionare
1. Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor.2. Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta.
Articolul 53: Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica
1. Persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei.2. Statul raspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile savirsite in procesele penale de catre organele de ancheta si instantele judecatoresti.
Articolul 54: Restringerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati
1. In Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile si libertatile fundamentale ale omului si cetateanului.2. Exercitiul drepturilor si libertatilor nu poate fi supus altor restringeri decit celor prevazute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului international si sint necesare in interesele securitatii nationale, integritatii teritoriale, bunastarii economice a tarii, ordinii publice, in scopul prevenirii tulburarilor in masa si infractiunilor, protejarii drepturilor, libertatilor si demnitatii altor persoane, impiedicarii divulgarii informatiilor confidentiale sau garantarii autoritatii si impartialitatii justitiei.3. Prevederile alineatului (2) nu admit restringerea drepturilor proclamate in articolele 20-24.4. Restringerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.
[Art.54 in redactia Legii nr.351-XV din 12.07.2001]
Capitolul III: Indatoririle fundamentale
Articolul 55: Exercitarea drepturilor si a libertatilor
1. Orice persoana isi exercita drepturile si libertatile constitutionale cu bunacredinta, fara sa incalce drepturile si libertatile altora.[Art.55 in redactia Legii nr.351-XV din 12.07.2001]
Articolul 56: Devotamentul fata de tara
1. Devotamentul fata de tara este sacru.2. Cetatenii carora le sint incredintate functii publice, precum si militarii, raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in cazurile prevazute de lege, depun juramintul cerut de ea.
Articolul 57: Apararea Patriei
1. Apararea Patriei este un drept si o datorie sfinta a fiecarui cetatean.2. Serviciul militar este satisfacut in cadrul fortelor militare, destinate apararii nationale, pazei frontierei si mentinerii ordinii publice, in conditiile legii.
Articolul 58: Contributii financiare
1. Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice.2. Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.3. Orice alte prestatii sint interzise, in afara celor stabilite prin lege.
Articolul 59: Protectia mediului inconjurator si ocrotirea monumentelor
1. Protectia mediului inconjurator, conservarea si ocrotirea monumentelor istorice si culturale constituie o obligatie a fiecarui cetatean.
Titlul III: Autoritatile publice
Capitolul IV: Parlamentul
Sectiunea 1: Organizare si functionare
Articolul 60: Parlamentul, organ reprezentativ suprem si legislativ
1. Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova si unica autoritate legislativa a statului.2. Parlamentul este compus din 101 deputati.
Articolul 61: Alegerea Parlamentului
1. Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.2. Modul de organizare si de desfasurare a alegerilor este stabilit prin lege organica.3. Alegerile deputatilor in Parlament se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.
Articolul 62: Validarea mandatului de deputat
1. Curtea Constitutionala, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotaraste validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui in cazul incalcarii legislatiei electorale.
Articolul 63: Durata mandatului
1. Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.2. Parlamentul se intruneste, la convocarea Presedintelui Republicii Moldova, in cel mult 30 de zile de la alegeri.3. Mandatul Parlamentului se prelungeste pina la intrunirea legala a noii componente. In aceasta perioada nu poate fi modificata Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.4. Proiectele de legi sau propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent isi continua procedura in noul Parlament.
Articolul 64: Organizarea interna
1. Structura, organizarea si functionarea Parlamentului se stabilesc prin regulament. Resursele financiare ale Parlamentului sint prevazute in bugetul aprobat de acesta.2. Presedintele Parlamentului se alege prin vot secret, cu majoritatea voturilor deputatilor alesi, pe durata mandatului Parlamentului. El poate fi revocat in orice moment prin vot secret de catre Parlament cu o majoritate de cel putin doua treimi din voturile tuturor deputatilor.3. Vicepresedintii se aleg la propunerea Presedintelui Parlamentului, cu consultarea fractiunilor parlamentare.
Articolul 65: Caracterul public al sedintelor
1. Sedintele Parlamentului sint publice.2. Parlamentul poate hotari ca anumite sedinte sa fie inchise.
Articolul 66: Atributiile de baza1. Parlamentul are urmatoarele atributii de baza:a) adopta legi, hotariri si motiuni;b) declara referendumuri;c) interpreteaza legile si asigura unitatea reglementarilor legislative pe intreg teritoriul tarii;d) aproba directiile principale ale politicii interne si externe a statului;e) aproba doctrina militara a statului;f) exercita controlul parlamentar asupra puterii executive, sub formele si in limitele prevazute de Constitutie;g) ratifica, denunta, suspenda si anuleaza actiunea tratatelor internationale incheiate de Republica Moldova;h) aproba bugetul statului si exercita controlul asupra lui;i) exercita controlul asupra acordarii imprumuturilor de stat, asupra ajutorului economic si de alta natura acordat unor state straine, asupra incheierii acordurilor privind imprumuturile si creditele de stat din surse straine;j) alege si numeste persoane oficiale de stat, in cazurile prevazute de lege;k) aproba ordinele si medaliile Republicii Moldova;l) declara mobilizarea partiala sau generala;m) declara starea de urgenta, de asediu si de razboi;n) initiaza cercetarea si audierea oricaror chestiuni ce se refera la interesele societatii;o) suspenda activitatea organelor administratiei publice locale, in cazurile prevazute de lege;p) adopta acte privind amnistia;r) indeplineste alte atributii, stabilite prin Constitutie si legi.
Articolul 67: Sesiuni
1. Parlamentul se intruneste in doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate depasi sfirsitul lunii iulie. A doua sesiune incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfirsitul lunii decembrie.2. Parlamentul se intruneste si in sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea Presedintelui Republicii Moldova, a Presedintelui Parlamentului sau a unei treimi din deputati.Sectiunea a 2-a: Statutul deputatilor
Articolul 68: Mandatul reprezentativ
1. In exercitarea mandatului, deputatii sint in serviciul poporului.2. Orice mandat imperativ este nul.
Articolul 69: Mandatul deputatilor
1. Deputatii intra in exercitiul mandatului sub conditia validarii.2. Calitatea de deputat inceteaza la data intrunirii legale a Parlamentului nou ales, in caz de demisie, de ridicare a mandatului, de incompatibilitate sau de deces.
Articolul 70: Incompatibilitati si imunitati
1. Calitatea de deputat este incompatibila cu exercitarea oricarei alte functii retribuite, cu exceptia activitatii didactice si stiintifice.2. Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.3. Deputatul nu poate fi retinut,arestat,perchezitionat, cu exceptia cazurilor de infractiune flagranta,sau trimis in judecata fara incuviintarea Parlamentului, dupa ascultarea sa.[Art.70 compl. prin Legea nr.1470-XV din 21.11.02]
Articolul 71: Independenta opiniilor
1. Deputatul nu poate fi persecutat sau tras la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile exprimate in exercitarea mandatului.
Sectiunea a 3-a: Legiferarea
Articolul 72: Categorii de legi1. Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.2. Legile constitutionale sint cele de revizuire a Constitutiei.3. Prin lege organica se reglementeaza:a) sistemul electoral;b) organizarea si desfasurarea referendumului;c) organizarea si functionarea Parlamentului;d) organizarea si functionarea Guvernului;e) organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a contenciosului administrativ;f) organizarea administratiei locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;g) organizarea si functionarea partidelor politice;h) modul de stabilire a zonei economice exclusive;i) regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;j) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele si protectia sociala;k) organizarea generala a invatamintului;l) regimul general al cultelor religioase;m) regimul starii de urgenta, de asediu si de razboi;n) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;o) acordarea amnistiei si gratierii;p) celelalte domenii pentru care, in Constitutie, se prevede adoptarea de legi organice;r) alte domenii pentru care Parlamentul considera necesara adoptarea de legi organice.4. Legile ordinare intervin in orice domeniu al relatiilor sociale, cu exceptia celor rezervate legilor constitutionale si legilor organice.
Articolul 73: Initiativa legislativa
1. Dreptul de initiativa legislativa apartine deputatilor in Parlament, Presedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Adunarii Populare a unitatii teritoriale autonome Gagauzia.[Art.73 in redactia Legii nr.344-XV din 25.07.03]
Articolul 74: Adoptarea legilor si a hotaririlor
1. Legile organice se adopta cu votul majoritatii deputatilor alesi, dupa cel putin doua lecturi.2. Legile ordinare si hotaririle se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti.3. Proiectele de lege prezentate de Guvern, precum si propunerile legislative ale deputatilor acceptate de acesta sint examinate de Parlament in modul si dupa prioritatile stabilite de Guvern, inclusiv in procedura de urgenta. Alte propuneri legislative se examineaza in modul stabilit.[Alin.3 art.74 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]4. Legile se trimit, spre promulgare, Presedintelui Republicii Moldova.
Articolul 75: Referendumul
1. Cele mai importante probleme ale societatii si ale statului sint supuse referendumului.
Articolul 76: Intrarea in vigoare a legii
1. Legea se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova si intra in vigoare la data publicarii sau la data prevazuta in textul ei. Nepublicarea legii atrage inexistenta acesteia.
Capitolul V: Presedintele Republicii Moldova
Articolul 77: Presedintele Republicii Moldova, seful statului
1. Presedintele Republicii Moldova este seful statului.2. Presedintele Republicii Moldova reprezinta statul si este garantul suveranitatii, independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii.
Articolul 78: Alegerea Presedintelui
1. Presedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret.2. Poate fi ales Presedinte al Republicii Moldova cetateanul cu drept de vot care are 40 de ani impliniti, a locuit sau locuieste permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai putin de 10 ani si poseda limba de stat.3. Este ales candidatul care a obtinut votul a trei cincimi din numarul deputatilor alesi. Daca nici un candidat nu a intrunit numarul necesar de voturi, se organizeaza al doilea tur de scrutin intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului descrescator de voturi obtinute in primul tur.4. Daca si in turul al doilea nici un candidat nu va intruni numarul necesar de voturi, se organizeaza alegeri repetate.5. Daca si dupa alegerile repetate Presedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Presedintele in exercitiu dizolva Parlamentul si stabileste data alegerilor in noul Parlament.6. Procedura de alegere a Presedintelui Republicii Moldova este stabilita prin lege organica.[Art.78 in redactia Legii nr.1115-XIV din 05.07.2000]
Articolul 79: Validarea mandatului si depunerea juramintului
1. Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constitutionala.2. Candidatul a carui alegere a fost validata depune in fata Parlamentului si a Curtii Constitutionale, cel tirziu la 45 de zile dupa alegeri, urmatorul juramint: "Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea propasirii Republicii Moldova, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Moldovei".
Articolul 80: Durata mandatului
1. Mandatul Presedintelui Republicii Moldova dureaza 4 ani si se exercita de la data depunerii juramintului.2. Presedintele Republicii Moldova isi exercita mandatul pina la depunerea juramintului de catre Presedintele nou ales.3. Mandatul Presedintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.4. Nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Republicii Moldova decit pentru cel mult doua mandate consecutive.[Alin.4 art.80 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
Articolul 81: Incompatibilitati si imunitati
1. Calitatea de Presedinte al Republicii Moldova este incompatibila cu exercitarea oricarei alte functii retribuite.2. Presedintele Republicii Moldova se bucura de imunitate. El nu poate fi tras la raspundere juridica pentru opiniile exprimate in exercitarea mandatului.3. Parlamentul poate hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Republicii Moldova, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor alesi, in cazul in care savirseste o infractiune. 4. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie, in conditiile legii. Presedintele este demis de drept la data raminerii definitive a sentintei de condamnare.[Art.82,83 excluse prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
Articolul 84: Mesaje
1. Presedintele Republicii Moldova poate lua parte la lucrarile Parlamentului.2. Presedintele Republicii Moldova adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale natiunii.
Articolul 85: Dizolvarea Parlamentului
1. In cazul imposibilitatii formarii Guvernului sau al blocarii procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Presedintele Republicii Moldova, dupa consultarea fractiunilor parlamentare, poate sa dizolve Parlamentul.2. Parlamentul poate fi dizolvat, daca nu a acceptat votul de incredere pentru formarea Guvernului, in termen de 45 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura.3. In cursul unui an Parlamentul poate fi dizolvat o singura data.4. Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Republicii Moldova, cu exceptia cazului prevazut la art.78 alin.(5), si nici in timpul starii de urgenta, de asediu sau de razboi.[Alin.4 art.85 in redactia Legii nr.1115-XIV din 05.07.2000]
Articolul 86: Atributii in domeniul politicii externe
1. Presedintele Republicii Moldova poarta tratative si ia parte la negocieri, incheie tratate internationale in numele Republicii Moldova si le prezinta, in modul si in termenul stabilit prin lege, spre ratificare Parlamentului.2. Presedintele Republicii Moldova, la propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Republicii Moldova si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.3. Presedintele Republicii Moldova primeste scrisorile de acreditare si de rechemare ale reprezentantilor diplomatici ai altor state in Republica Moldova.
Articolul 87: Atributii in domeniul apararii
1. Presedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al fortelor armate.2. Presedintele Republicii Moldova poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala.3. In caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii, Presedintele Republicii Moldova ia masuri pentru respingerea agresiunii, declara stare de razboi si le aduce, neintirziat, la cunostinta Parlamentului. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii.4. Presedintele Republicii Moldova poate lua si alte masuri pentru asigurarea securitatii nationale si a ordinii publice, in limitele si in conditiile legii.
Articolul 88: Alte atributii
1. Presedintele Republicii Moldova indeplineste si urmatoarele atributii:a) confera decoratii si titluri de onoare;b) acorda grade militare supreme prevazute de lege;c) solutioneaza problemele cetateniei Republicii Moldova si acorda azil politic;d) numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege;e) acorda gratiere individuala;f) poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa asupra problemelor de interes national;g) acorda ranguri diplomatice;h) confera grade superioare de clasificare lucratorilor din procuratura, judecatorii si altor categorii de functionari, in conditiile legii;i) suspendeaza actele Guvernului, ce contravin legislatiei pina la adoptarea hotaririi definitive a Curtii Constitutionale;j) exercita si alte atributii stabilite prin lege.
Articolul 89: Demiterea
1. In cazul savirsirii unor fapte prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Republicii Moldova poate fi demis de catre Parlament cu votul a doua treimi din numarul deputatilor alesi.2. Propunerea de demitere poate fi initiata de cel putin o treime din deputati si se aduce neintirziat la cunostinta Presedintelui Republicii Moldova. Presedintele poate da Parlamentului si Curtii Constitutionale explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.[Art.89 in redactia Legii nr.1115-XIV din 05.07.2000]
Articolul 90: Vacanta functiei
1. Vacanta functiei de Presedinte al Republicii Moldova intervine in caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces.2. Cererea de demisie a Presedintelui Republicii Moldova este prezentata Parlamentului, care se pronunta asupra ei.3. Imposibilitatea exercitarii atributiilor mai mult de 60 de zile de catre Presedintele Republicii Moldova este confirmata de Curtea Constitutionala in termen de 30 zile de la sesizare.[Alin.3 art.90 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]4. In termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Republicii Moldova, se vor organiza, in conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Presedinte.[Alin.4 art.90 modificat prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
Articolul 91: Interimatul functiei
1. Daca functia de Presedinte al Republicii Moldova devine vacanta sau daca Presedintele este demis, ori daca se afla in imposibilitatea temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se 2. asigura, in ordine, de Presedintele Parlamentului sau de Primul-ministru.[Art.91 modificat prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
Articolul 92: Raspunderea Presedintelui interimar
1. Daca persoana care asigura interimatul functiei de Presedinte al Republicii Moldova savirseste fapte grave, prin care incalca prevederile Constitutiei, se aplica Articolul 89 alineatul (1) si Articolul 91.Articolul 93: Promulgarea legilor1. Presedintele Republicii Moldova promulga legile.2. Presedintele Republicii Moldova este in drept, in cazul in care are obiectii asupra unei legi, sa o trimita, in termen de cel mult doua saptamini, spre reexaminare, Parlamentului. In cazul in care Parlamentul isi mentine hotarirea adoptata anterior, Presedintele promulga legea.
Articolul 94: Actele Presedintelui
1. In exercitarea atributiilor sale, Presedintele Republicii Moldova emite decrete, obligatorii pentru executare pe intreg teritoriul statului. Decretele se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova.2. Decretele emise de Presedinte in exercitarea atributiilor sale prevazute in Articolul 86 alineatul (2), Articolul 87 alineatele (2), (3) si (4) se contrasemneaza de catre Primul-ministru.
Articolul 95: Resursele financiare ale aparatului Presedintelui, indemnizatia si alte drepturi
1. Resursele financiare ale aparatului Presedintelui Republicii Moldova se aproba, la propunerea acestuia, de catre Parlament si se includ in bugetul de stat.2. Indemnizatia si alte drepturi ale Presedintelui Republicii Moldova se stabilesc prin lege.Capitolul VI: Guvernul
Articolul 96: Rolul
1. Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a statului si exercita conducerea generala a administratiei publice.2. In exercitarea atributiilor, Guvernul se conduce de programul sau de activitate, acceptat de Parlament.
Articolul 97: Structura
1. Guvernul este alcatuit din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-ministri, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.
Articolul 98: Investitura
1. Dupa consultarea fractiunilor parlamentare, Presedintele Republicii Moldova desemneaza un candidat pentru functia de Prim-ministru.[Alin.1 art.98 in redactia Legii nr.1115-XIV din 05.07.2000]2. Candidatul pentru functia de Prim-ministru va cere, in termen de 15 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului de activitate si a intregii liste a Guvernului.3. Programul de activitate si lista Guvernului se dezbat in sedinta Parlamentului. Acesta acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor alesi.[Alin.3 art.98 completat prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]4. In baza votului de incredere acordat de Parlament, Presedintele Republicii Moldova numeste Guvernul.[Alin.4 art.98 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]5. Guvernul isi exercita atributiile din ziua depunerii juramintului de catre membrii lui in fata Presedintelui Republicii Moldova.6. In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a functiei, Presedintele Republicii Moldova revoca si numeste, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.[Alin.6 art.98 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
Articolul 99: Incompatibilitati
1. Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea oricarei alte functii retribuite.2. Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
Articolul 100: Incetarea functiei de membru al Guvernului
1. Functia de membru al Guvernului inceteaza in caz de demisie, de revocare, de incompatibilitate sau de deces.[Art.100 modificat prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
Articolul 101: Prim-ministrul
1. Prim-ministrul conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, respectind atributiile ce le revin.[Alin.1 art.101 modificat prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]2. In cazul imposibilitatii Prim-ministrului de a-si exercita atributiile sau in cazul decesului acestuia, Presedintele Republicii Moldova va desemna un alt membru al Guvernului ca Prim-ministru interimar pina la formarea noului Guvern. Interimatul pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor inceteaza, daca Prim-ministrul isi reia activitatea in Guvern.[Alin.2 art.101 modificat prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]3. In cazul demisiei Prim-ministrului, demisioneaza intregul Guvern.
Articolul 102: Actele Guvernului
1. Guvernul adopta hotariri, ordonante si dispozitii.2. Hotaririle se adopta pentru organizarea executarii legilor.3. Ordonantele se emit in conditiile Articolului 1062.4. Hotaririle si ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de Prim-ministru, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Nepublicarea atrage inexistenta hotaririi sau ordonantei.5. Dispozitiile se emit de Prim-ministru pentru organizarea activitatii interne a Guvernului.[Art.102 in redactia Legii nr.1115-XIV din 05.07.2000]
Articolul 103: Incetarea mandatului1. Guvernul isi exercita mandatul pina la data validarii alegerilor pentru un nou Parlament.2. Guvernul, in cazul exprimarii votului de neincredere de catre Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau in cazul alineatului (1), indeplineste numai functiile de administrare a treburilor publice, pina la depunerea juramintului de catre membrii noului Guvern.Capitolul VII: Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Articolul 104: Informarea Parlamentului1. Guvernul este responsabil in fata Parlamentului si prezinta informatiile si documentele cerute de acesta, de comisiile lui si de deputati.2. Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului. Daca li se solicita prezenta, participarea lor este obligatorie.
Articolul 105: Intrebari si interpelari1. Guvernul si fiecare dintre membrii sai sint obligati sa raspunda la intrebarile sau la interpelarile formulate de deputati.2. Parlamentul poate adopta o motiune prin care sa-si exprime pozitia fata de obiectul interpelarii.
Articolul 106: Exprimarea neincrederii1. Parlamentul, la propunerea a cel putin o patrime din deputati, isi poate exprima neincrederea in Guvern, cu votul majoritatii deputatilor.Initiativa de exprimare a neincrederii se examineaza dupa 3 zile de la data prezentarii in Parlament.
Articolul 106/1: Angajarea raspunderii Guvernului1. Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Parlamentului asupra unui program, unei declaratii de politica generala sau unui proiect de lege.2. Guvernul este demis daca motiunea de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea programului, declaratiei de politica generala sau proiectului de lege, a fost votata in conditiile
Articolului 106.3. Daca Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat se considera adoptat, iar programul sau declaratia de politica generala devine obligatorie pentru Guvern.[Art.106/1 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
Articolul 106/2: Delegarea legislativa1. In vederea realizarii programului de activitate al Guvernului, Parlamentul poate adopta, la propunerea acestuia, o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice.2. Legea de abilitare va stabili, in mod obligatoriu, domeniul si data pina la care se pot emite ordonante.3. Ordonantele intra in vigoare la data publicarii, fara a fi promulgate.4. Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului. Proiectul de lege privind aprobarea ordonantelor se prezinta in termenul stabilit in legea de abilitare.5. Nerespectarea acestui termen atrage incetarea efectelor ordonantei. Daca Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonantelor, acestea ramin in vigoare.6. Dupa expirarea termenului stabilit pentru emiterea ordonantelor, acestea pot fi abrogate, suspendate sau modificate numai prin lege.[Art.106/2 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]Capitolul VIII: Administratia publica
Articolul 107: Administratia publica centrala de specialitate1. Organele centrale de specialitate ale statului sint ministerele. Ele traduc in viata, in temeiul legii, politica Guvernului, hotaririle si dispozitiile lui, conduc domeniile incredintate si sint responsabile de activitatea lor.2. In scopul conducerii, coordonarii si exercitarii controlului in domeniul organizarii economiei si in alte domenii care nu intra nemijlocit in atributiile ministerelor se infiinteaza, in conditiile legii, si alte autoritati administrative.
Articolul 108: Fortele armate
1. Fortele armate sint subordonate exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranitatii, a independentei si a unitatii, a integritatii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale.2. Structura sistemului national de aparare se stabileste prin lege organica.
Articolul 109: Principiile de baza ale administrarii publice locale
1. Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile autonomiei locale, ale descentralizarii serviciilor publice, ale eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale si ale consultarii cetatenilor in problemele locale de interes deosebit.2. Autonomia priveste atit organizarea si functionarea administratiei publice locale, cit si gestiunea colectivitatilor pe care le reprezinta.3. Aplicarea principiilor enuntate nu poate afecta caracterul de stat unitar.
Articolul 110: Organizarea administrativ-teritoriala
1. Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, in sate, orase, raioane si unitatea teritoriala autonoma Gagauzia. In conditiile legii, unele orase pot fi declarate municipii.2. Localitatilor din stinga Nistrului le pot fi atribuite forme si conditii speciale de autonomie in conformitate cu statutul special adoptat prin lege organica.3. Statutul capitalei Republicii Moldova orasul Chisinau se reglementeaza prin lege organica.[Art.110 in redactia Legii nr.344-XV din 25.07.03]
Articolul 111: Statutul special de autonomie
1. Gagauzia este o unitate teritoriala autonoma cu un statut special care, fiind o forma de autodeterminare a gagauzilor, este parte integranta si inalienabila a Republicii Moldova si solutioneaza de sine statator, in limitele competentei sale, potrivit prevederilor Constitutiei Republicii Moldova, in interesul intregii populatii, problemele cu caracter politic, economic si cultural.2. Pe teritoriul unitatii teritoriale autonome Gagauzia sint garantate toate drepturile si libertatile prevazute de Constitutia si legislatia Republicii Moldova.3. In unitatea teritoriala autonoma Gagauzia activeaza organe reprezentative si executive potrivit legii.4. Pamintul, subsolul, apele, regnul vegetal si cel animal, alte resurse naturale aflate pe teritoriul unitatii teritoriale autonome Gagauzia sint proprietate a poporului Republicii Moldova si constituie totodata baza economica a Gagauziei.5. Bugetul unitatii teritoriale autonome Gagauzia se formeaza in conformitate cu normele stabilite in legea care reglementeaza statutul special al Gagauziei.6. Controlul asupra respectarii legislatiei Republicii Moldova in unitatea teritoriala autonoma Gagauzia se exercita de Guvern, in conditiile legii.7. Legea organica care reglementeaza statutul special al unitatii teritoriale autonome Gagauzia poate fi modificata cu votul a trei cincimi din numarul deputatilor alesi in Parlament.[Art.111 in redactia Legii nr.344-XV din 25.07.03]
Articolul 112: Autoritatile satesti si orasenesti
1. Autoritatile administratiei publice, prin care se exercita autonomia locala in sate si in orase, sint consiliile locale alese si primarii alesi.2. Consiliile locale si primarii activeaza, in conditiile legii, ca autoritati administrative autonome si rezolva treburile publice din sate si orase.3. Modul de alegere a consiliilor locale si a primarilor, precum si atributiile lor, este stabilit de lege.
Articolul 113: Consiliul raional
1. Consiliul raional coordoneaza activitatea consiliilor satesti si orasenesti in vederea realizarii serviciilor publice de interes raional.2. Consiliul raional este ales si functioneaza in conditiile legii.3. Raporturile dintre autoritatile publice locale au la baza principiile autonomiei, legalitatii si colaborarii in rezolvarea problemelor comune.
Capitolul IX: Autoritatea judecatoreasca
Sectiunea 1: Instantele judecatoresti
Articolul 114: Infaptuirea justitiei
1. Justitia se infaptuieste in numele legii numai de instantele judecatoresti.
Articolul 115: Instantele judecatoresti
1. Justitia se infaptuieste prin Curtea Suprema de Justitie, prin curtile de apel si prin judecatorii.2. Pentru anumite categorii de cauze pot functiona, potrivit legii, judecatorii specializate.3. Infiintarea de instante extraordinare este interzisa.4. Organizarea instantelor judecatoresti, competenta acestora si procedura de judecata sint stabilite prin lege organica.[Art.115 modif. prin Legea nr.1471-XV din 21.11.02]
Articolul 116: Statutul judecatorilor
1. Judecatorii instantelor judecatoresti sint independenti, impartiali si inamovibili, potrivit legii.2. Judecatorii instantelor judecatoresti se numesc in functie de Presedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii. Judecatorii care au sustinut concursul sint numiti in functie pentru prima data pe un termen de 5 ani. Dupa expirarea termenului de 5 ani, judecatorii vor fi numiti in functie pina la atingerea plafonului de virsta, stabilit in conditiile legii.3. Presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti sint numiti in functie de Presedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani.4. Presedintele, vicepresedintii si judecatorii Curtii Supreme de Justitie sint numiti in functie de Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Ei trebuie sa aiba o vechime in functia de judecator de cel putin 10 ani.5. Promovarea si transferarea judecatorilor se fac numai cu acordul acestora.6. Sanctionarea judecatorilor se face in conformitate cu legea.7. Functia de judecator este incompatibila cu exercitarea oricarei alte functii retribuite, cu exceptia activitatii didactice si stiintifice.[Art.116 in redactia Legii nr.1471-XV din 21.11.02][Art.116 modificat prin Legea nr.957-XIII din 19.07.96]
Articolul 117: Caracterul public al dezbaterilor judiciare1. In toate instantele judecatoresti sedintele de judecata sint publice. Judecarea proceselor in sedinta inchisa se admite numai in cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedura.
Articolul 118: Limba de procedura si dreptul la interpret1. Procedura judiciara se desfasoara in limba moldoveneasca.2. Persoanele care nu poseda sau nu vorbesc limba moldoveneasca au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta prin interpret.3. In conditiile legii, procedura judiciara se poate efectua si intr-o limba acceptabila pentru majoritatea persoanelor care participa la proces.
Articolul 119: Folosirea cailor de atac1. Impotriva hotaririlor judecatoresti, partile interesate si organele de stat competente pot exercita caile de atac, in conditiile legii.
Articolul 120: Caracterul obligatoriu al sentintelor si al altor hotariri judecatoresti definitive1. Este obligatorie respectarea sentintelor si a altor hotariri definitive ale instantelor judecatoresti, precum si colaborarea solicitata de acestea in timpul procesului, al executarii sentintelor si a altor hotariri judecatoresti definitive.
Articolul 121: Resursele financiare ale instantelor judecatoresti, indemnizatia si alte drepturi1. Resursele financiare ale instantelor judecatoresti sint aprobate de Parlament si sint incluse in bugetul de stat.2. Indemnizatiile si alte drepturi ale judecatorilor sint stabilite prin lege.3. Instantele judecatoresti dispun de politia pusa in serviciul lor.Sectiunea a 2-a: Consiliul Superior al Magistraturii
Articolul 122: Componenta1. Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din judecatori si profesori titulari alesi pentru o durata de 4 ani.2. Din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte de drept: Presedintele Curtii Supreme de Justitie, ministrul justitiei si Procurorul General.[Art.122 in redactia Legii nr.1471-XV din 21.11.02]
Articolul 123: Atributiile1. Consiliul Superior al Magistraturii asigura numirea, transferarea, detasarea, promovarea in functie si aplicarea de masuri disciplinare fata de judecatori.2. Modul de organizare si functionare al Consiliului Superior al Magistraturii se stabileste prin lege organica.[Art.123 in redactia Legii nr.1471-XV din 21.11.02]Sectiunea a 3-a: Procuratura
Articolul 124: Atributiile si structura1. Procuratura reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor, conduce si exercita urmarirea penala, reprezinta invinuirea in instantele judecatoresti in conditiile legii.[Alin.1 art.124 in redactia Legii nr.1115-XIV din 05.07.2000]2. Sistemul organelor Procuraturii cuprinde Procuratura Generala, procuraturile teritoriale si procuraturile specializate.3. Organizarea, competenta si modul de desfasurare a activitatii Procuraturii sint stabilite prin lege.
Articolul 125: Mandatul procurorilor1. Procurorul General este numit in functie de catre Parlament, la propunerea Presedintelui acestuia.2. Procurorii ierarhic inferiori sint numiti de Procurorul General si ii sint subordonati.3. Mandatul procurorilor este de 5 ani.4. Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia activitatii didactice si stiintifice.5. In exercitarea mandatului procurorii se supun numai legii.Titlul IV: Economia nationala si finantele publice
Articolul 126: Economia1. Economia Republicii Moldova este economie de piata, de orientare sociala, bazata pe proprietatea privata si pe proprietatea publica, antrenate in concurenta libera.2. Statul trebuie sa asigure:a) reglementarea activitatii economice si administrarea proprietatii publice ce-i apartine in conditiile legii;b) libertatea comertului si activitatii de intreprinzator, protectia concurentei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificarii tuturor factorilor de productie;c) protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara;d) stimularea cercetarilor stiintifice;e) exploatarea rationala a pamintului si a celorlalte resurse naturale, in concordanta cu interesele nationale;f) refacerea si protectia mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic;g) sporirea numarului de locuri de munca, crearea conditiilor pentru cresterea calitatii vietii;h) inviolabilitatea investitiilor persoanelor fizice si juridice, inclusiv straine.
Articolul 127: Proprietatea1. Statul ocroteste proprietatea.2. Statul garanteaza realizarea dreptului de proprietate in formele solicitate de titular, daca acestea nu vin in contradictie cu interesele societatii.3. Proprietatea publica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.4. Bogatiile de orice natura ale subsolului, spatiul aerian, apele si padurile folosite in interes public, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, caile de comunicatie, precum si alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.
Articolul 128: Proprietatea cetatenilor straini si a apatrizilor1. In Republica Moldova este ocrotita proprietatea altor state, a organizatiilor internationale, a cetatenilor straini si a apatrizilor.2. Modul si conditiile de exercitare a dreptului de proprietate al persoanelor fizice si juridice straine, precum si al apatrizilor, pe teritoriul Republicii Moldova sint reglementate prin lege.
Articolul 129: Activitatea economica externa1. Parlamentul aproba directiile principale ale activitatii economice externe, principiile utilizarii imprumuturilor si creditelor straine.2. Guvernul asigura protejarea intereselor nationale in activitatea economica externa, promoveaza politica liberului schimb sau politica protectionista, pornind de la interesele nationale.
Articolul 130: Sistemul financiar-creditar1. Formarea, administrarea, utilizarea si controlul resurselor financiare ale statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sint reglementate prin lege.2. Moneda nationala a Republicii Moldova este leul moldovenesc.3. Dreptul exclusiv la emisia monetara apartine Bancii Nationale a Republicii Moldova. Emisia se efectueaza conform deciziei Parlamentului.
Articolul 131: Bugetul public national1. Bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele raioanelor, oraselor si satelor.2. Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si bugetului asigurarilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobarii Parlamentului. In caz de formare a fondului extrabugetar, el se prezinta spre aprobare Parlamentului.3. Daca bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat nu au fost adoptate prin lege cu cel putin trei zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica in continuare bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat ale anului precedent, pina la adoptarea noilor bugete.4. Orice propunere legislativa sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau imprumuturilor, precum si majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai dupa ce sint acceptate de Guvern.[Alin.4 art.131 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]5. Bugetele raioanelor, oraselor si satelor se elaboreaza, se aproba si se executa in conditiile legii.6. Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare.
Articolul 132: Sistemul fiscal
1. Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor, oraselor si satelor se stabilesc, conform legii, de organele reprezentative respective.2. Orice alte prestari sint interzise.
Articolul 133: Curtea de Conturi
1. Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare publice.2. Curtea de Conturi este alcatuita din 7 membri.3. Presedintele Curtii de Conturi este numit de Parlament, la propunerea Presedintelui acestuia, pentru un termen de 5 ani. Membrii Curtii sint numiti de Parlament, la propunerea Presedintelui acesteia.4. Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra administrarii si intrebuintarii resurselor financiare publice.5. Alte atributii, precum si modul de organizare si functionare a Curtii de Conturi, se stabilesc prin lege organica.
Titlul V: Curtea Constitutionala
Articolul 134: Statutul
1. Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Republica Moldova.2. Curtea Constitutionala este independenta de orice alta autoritate publica si se supune numai Constitutiei.3. Curtea Constitutionala garanteaza suprematia Constitutiei, asigura realizarea principiului separarii puterii de stat in putere legislativa, putere executiva si putere judecatoreasca si garanteaza responsabilitatea statului fata de cetatean si a cetateanului fata de stat.
Articolul 135: Atributiile
1. Curtea Constitutionala:a) exercita, la sesizare, controlul constitutionalitatii legilor si hotaririlor Parlamentului, a decretelor Presedintelui Republicii Moldova, a hotaririlor si ordonantelor Guvernului, precum si a tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte;[Lit.a) modificata prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]b) interpreteaza Constitutia;c) se pronunta asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;d) confirma rezultatele referendumurilor republicane;e) confirma rezultatele alegerii Parlamentului si a Presedintelui Republicii Moldova;f) constata circumstantele care justifica dizolvarea Parlamentului, demiterea Presedintelui Republicii Moldova sau interimatul functiei de Presedinte, precum si imposibilitatea Presedintelui Republicii Moldova de a-si exercita atributiile mai mult de 60 de zile;[Lit.f) in redactia Legii nr.1115-XIV din 05.07.2000]g) rezolva cazurile exceptionale de neconstitutionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Suprema de Justitie;h) hotaraste asupra chestiunilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid.2. Curtea Constitutionala isi desfasoara activitatea din initiativa subiectilor prevazuti de Legea cu privire la Curtea Constitutionala.
Articolul 136: Structura
1. Curtea Constitutionala se compune din 6 judecatori, numiti pentru un mandat de 6 ani.
2. Doi judecatori sint numiti de Parlament, doi de Guvern si doi de Consiliul Superior al Magistraturii.[Alin.2 art.136 modificat prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
3. Judecatorii Curtii Constitutionale aleg, prin vot secret, presedintele acesteia.
Articolul 137: Independenta
1. Judecatorii Curtii Constitutionale sint inamovibili pe durata mandatului, independenti si se supun numai Constitutiei.
Articolul 138: Conditiile pentru numire
1. Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba o pregatire juridica superioara, o inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 15 ani in activitatea juridica, in invatamintul juridic sau in activitatea stiintifica.
Articolul 139: Incompatibilitati
1. Functia de judecator al Curtii Constitutionale este incompatibila cu oricare alta functie publica sau privata retribuita, cu exceptia activitatii didactice si stiintifice.
Articolul 140: Hotaririle Curtii Constitutionale
1. Legile si alte acte normative sau unele parti ale acestora devin nule, din momentul adoptarii hotaririi corespunzatoare a Curtii Constitutionale.
2. Hotaririle Curtii Constitutionale sint definitive si nu pot fi atacate.Titlul VI: Revizuirea ConstitutieiArticolul 141: Initiativa revizuirii1. Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de:a) un numar de cel putin 200 000 de cetateni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din unitatile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar in fiecare din ele trebuie sa fie inregistrate cel putin 20 000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative;b) un numar de cel putin o treime de deputati in Parlament;c) Guvern.[Alin.1 art.141 modificat prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]2. Proiectele de legi constitutionale vor fi prezentate Parlamentului numai impreuna cu avizul Curtii Constitutionale, adoptat cu votul a cel putin 4 judecatori.
Articolul 142: Limitele revizuirii
1. Dispozitiile privind caracterul suveran, independent si unitar al statului, precum si cele referitoare la neutralitatea permanenta a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majoritatii cetatenilor inscrisi in listele electorale.
2. Nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora.
3. Constitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de urgenta, de asediu si de razboi.
Articolul 142: Legea privind modificarea Constitutiei
1. Parlamentul este in drept sa adopte o lege cu privire la modificarea Constitutiei dupa cel putin 6 luni de la data prezentarii initiativei corespunzatoare. Legea se adopta cu votul a doua treimi din deputati.
2. Daca de la prezentarea initiativei cu privire la modificarea Constitutiei Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constitutionala corespunzatoare, propunerea se considera nula.
Titlul VII: Dispozitii finale si tranzitorii
Articolul I:
1. Prezenta Constitutie este adoptata de Parlament si se promulga de catre Presedintele Republicii Moldova in termen de 3 zile.
2. Constitutia Republicii Moldova intra in vigoare la 27 august 1994. La aceeasi data Constitutia Republicii Moldova din 15 aprilie 1978, cu modificarile si completarile ulterioare, este in intregime abrogata.
Articolul II:
1. Legile si celelalte acte normative ramin in vigoare in masura in care nu contravin prezentei Constitutii.
2. Comisiile permanente ale Parlamentului, Guvernul, in decursul unui an de la data intrarii in vigoare a prezentei Constitutii, vor examina conformitatea legislatiei cu Constitutia si vor prezenta Parlamentului propunerile respective.
Articolul III:1. Institutiile de stat, existente la data intrarii in vigoare a prezentei Constitutii, ramin in functiune pina la constituirea unor institutii noi.
2. Parlamentul, constituit din 104 deputati, alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile pluralismului politic si pluripartidismului, conform Legii din 14 octombrie 1993 privind alegerea Parlamentului, ramine in functiune pina la expirarea mandatului, cu exceptia cazurilor prevazute in prezenta Constitutie.
3. Presedintele Republicii Moldova, ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile pluralismului politic si pluripartidismului, pe un termen de 5 ani, conform Legii din 18 septembrie 1991 cu privire la alegerile Presedintelui Republicii Moldova, ramine in functiune pina la expirarea mandatului pentru care a fost ales, cu exceptia cazurilor prevazute in prezenta Constitutie.
4. Guvernul, investit in functie de catre Parlament, ramine in exercitarea imputernicirilor pina la expirarea mandatului, cu exceptia cazurilor prevazute in prezenta Constitutie.
5. Organele locale ale puterii de stat si ale administratiei de stat ramin in exercitarea imputernicirilor pina la expirarea mandatului, cu exceptia cazurilor prevazute in prezenta Constitutie.
6. Asupra judecatorilor care, la data intrarii in vigoare a prezentei Constitutii, au o vechime in munca in judecatorii de cel putin 5 ani, se rasfringe principiul inamovibilitatii, conform Articolului 116 alineatul (1), printr-un decret al Presedintelui Republicii Moldova, la propunerea ministrului justitiei si a Presedintelui Judecatoriei Supreme.[Alin.(6) modificat prin Legea nr.957-XIII din 19.07.96]7. In decursul a 2 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei Constitutii, sistemul instantelor judecatoresti va fi reorganizat, prin lege, conform Articolului 115.
Articolul IV:1. Prevederile Articolului 25 alineatul (4), ce tin de termenul arestarii, nu se rasfring, pina la 1 ianuarie 1995, asupra persoanelor care au comis infractiuni grave prevazute de Articolul 71 din Codul penal.
Articolul V:
1. In decursul a 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei Constitutii se infiinteaza Curtea Constitutionala si Curtea de Conturi.
2. In prima componenta a Curtii Constitutionale judecatorii din partea Consiliului Superior al Magistraturii sint numiti in functie de adunarea generala a judecatorilor populari si a membrilor Judecatoriei Supreme.
Articolul VI:1. Pina la infiintarea Curtii Constitutionale, cazurile prevazute in Articolul 135 al prezentei Constitutii pot fi solutionate, din initiativa Parlamentului, de catre Judecatoria Suprema.
Articolul VII:
1. Legea din 1 septembrie 1989 cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova ramine in vigoare in masura in care nu contravine prezentei Constitutii.
2. Sus-numita lege poate fi modificata in decursul a 7 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei Constitutii, cu votul a cel putin doua treimi din deputati.
Articolul VIII:
1. Titlul VII, Dispozitii finale si tranzitorii, se considera parte integranta a prezentei Constitutii si reglementeaza problemele ce tin de intrarea ei in vigoare.