România a dat banul înnodat în batistă pentru Basarabia

Când trebuia să se achite de o datorie foarte importantă pentru ea, bunica mea de la Crăieşti umbla în cont: scotea o batistă din sân, legată cu trei noduri, unde ţine câteva monede şi o bancnotă stâlcită. Nu zicea nimic şi plătea. Mă întrebam de multe ori cât valorează pentru ea ultimul ban dat, dar nu s-a plâns niciodată dacă nepotul trebuia dat la şcoală. Noi am crescut, am zburat şi n-am preţuit niciodată ultimul ban din batista înnodată. Copiilor li se iartă cinismul şi chiar nemernicia specifice vârstei…

Prin 1995, fusese o inundaţie cumplită în Basarabia. România a dat cât a putut atunci ca să ajute celălalt stat românesc. Şi-l aud pe Andrei Sangheli spunând: “România nu ne-o dat nişion cărăndaş…” Cărăndaşu ca cărăndaşu, dar chiar să spui public o asemenea enormitate? Nimeni de la Bucureşti nu i-a bătut obrazul şi România a continuat să ajute. Atât cât a putut.

Eu cred că marele sprijin acordat de România Basarabiei în aceste două decenii a fost venirea copiilor la şcoală. Au venit şi au făcut studii în România nu numai români, dar chiar şi ucraineni sau ruşi. Chiar am cunoscut doi tineri ucraineni, care au obţinut rezultate extraordinare în Bucureşti…

Recent, Senatul României a ratificat convenţia prin care se acordă R. Moldova ajutorul financiar nerambursabil, promis încă din noiembrie 2010, în valoare de 100 de milioane de euro. După cum se arată într-un comunicat al Senatului, această hotărâre a fost susţinută de 114 senatori.

Despre disponibilitatea României de a aloca Moldovei un grant de 100 de milioane de euro pentru proiecte în domeniul educaţiei, infrastructurii locale, a vorbit, pe 27 ianuarie 2010, preşedintele român Traian Băsescu, în timpul vizitei sale oficiale la Chişinău. Convenţia respectivă fusese semnată între cele două state româneşti în aprilie 2010, la Bucureşti. Parlamentul Moldovei a ratificat documentul pe 11 februarie 2011.

Da, România trece printr-o criză teribilă, dar s-a ţinut de cuvânt. A se citi – Trăian Băsescu s-a ţinut de cuvânt. Iar unii conaţionali l-au insultat pentru acest lucru…

M-am uitat pe reacţiile basarabenilor de pe forumuri şi le-am găsit impresionante. Am să dau doar un exemplu care mi-a adus aminte de “cărăndaşu” nefericitului Sangheli: “Nu ne mai daţi bani, fraţi români, mai bine construiţi o autostradă în R. Moldova de banii ăştia sau să-i utilizaţi într-un alt mod, astfel încât dumneavoastră să-i cheltuiţi. Nu vor vedea românii basarabeni niciun ban, se vor fura cum s-au furat până acuma!”

Multă indignare trebuie să strângi ca să poţi scrie aşa.

Omul are dreptate: banii trebuie daţi pe proiecte concrete, care, eventual, să creeze locuri de muncă. De exemplu, să terminăm odată calea ferată până la Chişinău, cu ecartament european. Cred că aici se pot atrage bani de la Uniunea Europeană aici.

Toţi românii o duc greu, şi totuşi mi se pare de domeniul beznei să mai doreşti astăzi refacerea Uniunii Sovietice. Oricât de rău ar fi. Nostalgici există mulţi şi în România din cauza eşecurilor politice repetate şi a corupţiei generalizate, dar între Prut şi Nistru e beznă. Aici trebuie să intervină elitele noastre şi iată de ce.

Aproape jumătate din cetăţenii Moldovei regretă dezmembrarea Uniunii Sovietice în anul 1991, arată ultimele sondaje sociologice, a declarat Arcadie Barbăroşie, directorul Institutului de Politici Publice.

Opinia a fost confirmată de Institutul de Marketing şi Sondaje, precum şi de “Barometrul de opinie publică”.

La întrebarea “Regretaţi dezmembrarea Uniunii Sovietice?”, aproape 49% din respondenţi au răspuns pozitiv: “regretă”. Iar 52% sunt convinşi că prăbuşirea URSS a influenţat negativ dezvoltarea ulterioară a Moldovei.

Dacă s-ar organiza un referendum, aproximativ 44% din respondenţi ar vota pentru refacerea URSS şi puţin peste 29% ar vota contra. Conform acestui sondaj de opinie, în timpul URSS, relaţiile dintre oameni erau mai bune. Peste 50% sunt convinşi că în Uniunea Sovietică ordinea socială era asigurată cu mult mai bine.

Barbăroşie a menţionat un moment interesant: aceste date au fost obţinute pe când în Moldova, din martie 1991 până azi, deja a crescut o nouă generaţie de tineri care ştiu de existenţa URSS numai din cărţi şi din filme.

La sondaj au participat 1104 cetăţeni de peste 18 ani, din toate raioanele ţării, exclusiv Transnistria. Eroarea statistică este de 3%.

Şi pe acest fundal nenorocit, iese la rampă Aleksandr Ciurilin, ambasadorul Rusiei la Bucureşti. “Rusia nu declanşează nicio acţiune care poate fi considerată ca un obstacol pentru R. Moldova în aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat diplomatul rus. El a subliniat că Federaţia Rusă “nu s-a manifestat contra ieşirii unor foste republici sovietice din componenţa URSS şi nu vede nimic rău în aderarea la UE”. Eu cred că nu m-a lăsat memoria dacă îmi aduc aminte de războiul de pe Nistru din 1992, provocat de Rusia tocmai pentru ca R. Moldova să nu iasă din lagăr. Sau ce să mai zicem de războaiele din Georgia, din Karabahul de Munte, din Caucaz. Nici ţările baltice nu s-au despărţit fără sânge de Moscova.

Sigur, putea fi mai rău…

De ce Vladimir Putin nu oferă banii promişi anul trecut în campania electorală pentru R. Moldova? Evident, ne pare rău că n-a ieşit Voronin, ultima speranţă pierdută a Moscovei.

În acelaşi timp însă, Ciurilin a atras atenţia că Moldova este membră CSI. “Cum să rezolvăm această problemă? Legăturile existente sunt cu mult mai importante decât cele care vor fi în viitor. Trebuie să cântărim toate argumentele pro şi contra. Doar CSI nu e numai o simplă denumire, în cadrul acestei organizaţii s-au încheiat zeci şi sute de tratate economice, este prevăzută posibilitatea liberei circulaţii şi a angajării forţei de muncă în acest spaţiu”, a declarat ambasadorul Federaţiei Ruse. El a cerut să nu se acţioneze “prin metode de forţă” în relaţiile cu Moldova pentru că, “în acest moment, este mai important să-i lăsăm pe moldoveni să se dezvolte aşa cum vor”.

Numele României, pe care Ciurilin nu-l rosteşte, este străveziu aici. A şantajat România vreodată Chişinăul, aşa cum procedează Rusia?

Dar domnul Ciurilin i-a sărit în ajutor Excelenţei Sale, domnului Valeri Kuzmin, ambasadorul rus de la Chişinău. Care se manifestase cu un discurs tras la indigo:

“Moscova, spre deosebire de SUA, Uniunea Europeană şi România, nu şi-a permis niciun fel de tentativă de exercitare a unei presiuni publice asupra proceselor politice din R. Moldova”.

Şi cum ambii diplomaţi au sugerat că nu se poate ieşi din Comunitatea Statelor Independente, Chişinăul ar trebui să pună deschis tocmai această problemă. Cum au făcut balticii. Partenerii de la Bruxelles aşteaptă ieşirea R. Moldova din CSI. Fiindcă nu se poate şi în căruţă, şi în teleguţă.

Ar fi proba de foc pentru Chişinău.

Nu pentru România, care nu pretinde nici recunoştinţă…

Viorel Patrichi