Rusificarea populației românești dintre Prut și Nistru. Evoluții.

Text publicat in revista Viața Basarabiei, iulie 1932:

«(…) Moldovenii din Basarabia au trait, in cei o suta de ani de stapanire ruseasca, in conditiuni de viata cu totul deosebite de ale celorlalti Romani. Izolati aproape complect de restul neamului romanesc, au fost determinati sa intre in multe si variate raporturi cu rusii. Acest fenomen il observam oglindit in graiul lor. Pe deoparte un conservatism puternic pastrand un stadiu mai vechiu de evolutie a dialectului moldovenesc, iar pe de alta o puternica influenta si prefacere determinata de raporturile ce le-au avut cu rusii.

Nu am gand sa arat cari sunt aceste raporturi, dar ma opresc asupra unui singur punct si poate cel mai intens ce-a fost intre moldoveni si rusi si anume: armata, rasboiul, si voiu arata cum se oglindeste in graiu.

Scoala, biserica, institutiile de orice fel de care aveau nevoe moldovenii isi au si ele partea lor de influenta a limbei rusesti asupra graiului moldovenesc. Armata la randul ei si mai aproape de noi rasboiul mondial si, derivata din acesta, revolutia sau «sloboda» au deschis mult mai larg portile influentelor graiului rusesc asupra celui moldovenesc. Pana la izbuncnirea rasboiului mondial, dat fiind sistemul de recrutare al statului rusesc, foarte putini flacai moldoveni plecau sa-si faca stagiul militar. Abia daca plecau cate 5-8 flacai din sat. Ceilalti erau scutiti: fiind unul la parinti, cel mai mare dintre frati, scapat la sort, etc. Odata cu declararea rasboiului au plecat toti barbatii intre 18 ani si 45 ani, iar cei mai in varsta de 45 ani si chiar fetele si nevestele au fost luate la «acopuri» (la facut transee). Chiar si cei ramasi acasa au intrat in legaturi cu soldatii rusi cari, in drum spre front, se opreau prin sate.

In timpul rasboiului relatiile dintre sateni si autoritati au fost mult mai intense, date fiind imprejurarile speciale, cand se cerea dela satenii ramasi corvezi, misiuni diferite etc. Nu trebuesc trecute cu vederea si legaturile dintre cei plecati la front si cei ramasi acasa.

Soldatii moldoveni erau imprastiati prin cele mai departate si diferite regimente rusesti si rar se intampla sa cada mai multi moldoveni in acelas regiment; asa ca erau siliti de imprejurari sa vorbeasca numai ruseste si, daca nu stiau, trebuiau sa invete. Unii soldati moldoveni fiind cate unul singur intr'un regiment de toate neamurile nu au vorbit limba lor de acasa decat ei cu sine insusi ca sa vada daca o mai tin minte. Atat erau de instrainati! Daca nu mai stiau carte, si celor de acasa le scriau scrisorile dela tovarasii lor in ruseste.

Rasboiul mondial a durat mult timp, 3 ani de zile (1914-1917); asa ca aproape toti soldatii moldoveni au invatat ruseste. Astazi se observa un fenomen curios ca barbatii dela 31 la 55 ani, exact generatia rasboiului, mai cunosc ceva din limba rusa si in graiul lor moldovenesc intrebuinteaza foarte multe cuvinte rusesti. Pentru cazuri mai rare se intalnesc chiar fenomene de bilinguism.

Odata intorsi acasa, au devenit factori de raspandire a unui anumit fel de a vorbi la urmasii lor si la cei in mijlocul carora traiau.

Cauzele influentelor trebuesc cautate in lipsa din graiul moldovenesc a termenilor tehnici referitor la rasboiu, la armament, la viata de cazarma, etc. Limba rusa era pentru moldoveni o limba de civilizatie si se bucura in cazul acesta de un deosebit prestigiu.

Si apoi trebue sa recunoastem ca unii moldoveni nu erau insufletiti de un sentiment de mandrie pentru limba lor moldoveneasca, ci, din contra, se simteau mandri si bucurosi cand puteau sa vorbeasca in limba rusa.

Multe cuvinte rusesti au fost imprumutate, desi erau in graiul moldovenesc cuvinte corespunzatoare ca sens; bineinteles cu acceptiuni speciale stand alaturi sau intrand in lupta cu cuvintele moldovenesti.

Rasboiul, fenomen ce rascoleste adanc viata sociala si, cum a fost cazul pentru rasboiul mondial urmat si de revolutie, negresit ca si in limba vom gasi aceasta revolutie, adica o inoire, o prefacere a vocabularului, a sintaxei, etc.

Desigur ca astazi, cand conditiunile vietii politice au indreptat intreaga viata a Basarabiei in alta directie, multe din cuvintele rusesti intrate in graiul moldovenesc atunci, au o circulatie foarte redusa sau chiar au disparut. Unele cuvinte au reusit sa se inradacineze adanc in patrimoniul lexical dialectal si de aici pe calea literaturii sa treaca in limba comuna a tuturor romanilor. (…) Altele, totusi, s'au inradacinat adanc in graiul si cu greu vor putea fi izgonite de cuvintele cu acelas sens si cari au venit acum dupa Unire pe cale scoalei si a cartii. Intre «a zamici» si «a observa» lupta se da deschis la generatia crescuta sub influenta scoalei si cartii, oricat ar fi de redusa aceasta influenta. (…)

Soldatii moldoveni traind atat timp printre rusi, invatandu-le limba, si-au insusit in graiul lor nu numai cuvinte, vocabularul, dar si-au schimbat modul de exprimare adica sintaxa dupa natura limbei rusesti. Redau mai jos cateva exemple din care se pot usor desprinde si influente ale sintaxei rusesti asupra graiului moldovenesc. 1) Pe acole perji ca glodu sint, graiile frumoase o fost. 2) Va rog mai des hirtii si-mi trmiteti. 3) Dracu stie ca nici rusasti nu graesc, talharesca ruseasca au. (…)

Cand scriau soldatii moldoveni scrisori acasa, in moldoveneste si cu caractere rusesti, ca incheiere trageau si cateva randuri in ruseste. Redau aici o asemenea incheiere dintr-o scrisoare a soldatului Stefan Micu din Cornova – Orhei. (Prosu vas otet i mati, otvet, scoro nazat. Slisili ili net?) (va cer, tata si mama, repede raspuns inapoi. Ati auzit ori nu ?) Deseori chiar cuprinsul scrisorii era impetsritat cu expresii si fraze in ruseste. Exemplu din scrisorile aceluias soldat : « Ii numai grija sudurilor o au sa voina do pobednogo conta ; da de mir nici nu-s bat capa ».

Poate multi vor ramae uimiti de aceasta inundatie de cuvinte rusesti asupra graiului moldovenesc si din zel de patriotism vor incerca sa porneasca o cruciada contra acestor cuvinte. Dar astazi nu ami suntem in epoca purismului lui P. Maior si Th. Cipariu. Limba este un organism viu, o institutie sociala care ni se impune. Noi suntem obligati sa-i cunoastem legile. (…) Studiul graiului moldovenesc ne furnizeaza date extrem de interesante pentru cunoasterea vietii moldovenilor in rastimpul de 100 de ani de stapanire ruseasca.

P. Stefanuca »

(Nota : Este redat limbajul textului din revista Viata Basarabiei, iulie 1932)

Nota : Lista unor cuvinte de origine din terminologia razboiului, etapa de rusificare din perioada primului razboi mondial :

Acop, -uri, n – transee
Armia, -iile, n – armata
Boi, iuri, n – lupta
Caraul, -le, n – santinela
Gaz, -uri, n – gaz asfixiant
Jalovanie, -ii, n – leafa, solda
Lazaret, -uri, n – spital militar
Liocic, -ci, m – pilot aviator
Moscal, -li, m – soldat, militar
Nacialnic, -ci, m – reprezentant al unei autoritati administartive
A nastupli, -esc – a ataca
A naznaci, -esc – a numi, a desemna
Nepriateli, -ii, m – inamic
Nabor, oare, n – un contingent
Odih, -uri, n – odihna
Arudie, -ii, f – tun
Otpusc, -uri, n – concediu
Polc, -uri, n – regiment
Priseaga, -gi, f – juramant
Palatca, -ci, f – cort
Posumca, -ci, f – traista
Pricaz, -uri, n – ordin
Pulemiot, -uri, n – mitraliera
Plinic, -ci, n – prizonier
Polcovnic, -ci, m – colonel
Perestrelca, -ci, f – tragere, impuscaturi
Posobie, -ii, f – subventie
A se priznai, -esc – a recunoaste, a se face cunoscut
Roata, -ti, f – companie
Ratnic, -ci, m – soldat rezervist
Smotru, -uri, n – instructie
Stroiu, -uri, n – front, ordine de lupta
Snaread, -uri, n – ghiulea, obuz
Soiuz, -uri, n – alianta
Stic, -uir, n – baioneta
Sarapnel, -li, n – schija de obuz
Voisca, -ci, f – armata
Znamea,, -e, f – drapel
Zvod, -uri, n – grupa
Zaneatie, -ii, f – indeletnicire
A atpravli, -esc – a trimite
Apereveasca, -ci, f – pansament
Bihom, -uri, n – fuga
A cistui, -esc – a curati
A involni, -esc – a elibera de oaste
Otfet, -uri – raspuns
Ocerede, -le, f – rand
Etc.