(istorie) Bălţiul: trecut şi prezent

16 decembrie 2009
Bălţi (în rusă "Бэлць", "Бельцы") este un oraş cu statut de municipiu la nordul Republicii Moldova. Oraşul se află în mijlocul stepei Bălţului. Oraşul este situat la 108 km la nord de Chişinău. Clima este temperat continentală ca în restul ţării, cu veri calde care prezintă furtuni ploioase episodice (precipitaţiile de vară fiind mai importante decât cele de iarnă, mai ales spre septembrie), toamne ploioase dar scurte, ierni reci cu îngheţ, zăpadă şi crivăţ, primăveri de asemenea scurte. La nivelul oraşului, Răutul este aproape întotdeauna curgător, în timp ce mai sus sau mai la vale, este intermitent. În componenţa oraşului sunt incluse comunele Sadovoe şi Elizaveta. Raioanele oraşului: Dacia, Cartierul 6, cartierul 7, Cartierul 8, Cartierul 9, Cartierul 10, Corlăteni, Podul Chişinăului, Centru, Raionul gării de nord, Pămînteni, Răuţel, Molodova, Bălţul Nou, Vâsranca. Este un important centru industrial; sunt active industria uşoară, alimentară, a construcţiei de maşini, a materialelor de construcţii ş.a.
În ultimii ani (2004-2006) starea economică şi sfera socială a municipiului Bălţi se caracterizează prin creşterea stabilă şi treptată a potenţialului dezvoltării social-economice, care în anul 2007 a fost efectiv realizată în favoarea scopului strategic principal - creşterea economică şi ridicarea nivelului de trai a populaţiei municipiului. Problema principală a politicii economice a municipiului în continuare este efectuarea procesului de stabilizare şi creştere a economiei. Creşterea economică care va fi asigurată în fond de cererea internă, care se bazează pe creşterea consumului privat şi a investiţiilor
Pe parcursul ultimilor ani dinamica pozitivă a industriei prelucrătoare a fost asigurată din contul implementării tehnologiilor noi, lărgirea asortimentului producţiei fabricate. In anii 2004 – 2006 sporul volumului de fabricare a producţiei industriale în preţuri comparabile în mediu a constituit 10,1% anual. Prognoza oficială ritmului de creştere a volumului de producţie a produselor industriale pentru anii 2008 – 2010 este de 7.5 % - 8.5 % . Minicipiul dispune de un aeroport local şi de un aeroport internaţional. Municipiul dispune de două gări de trenuri Gara Bălţi-Oraş şi Gara Bălţi-Slobozia. La Bălţi există mai mult de 5 companii de taxi.Oraşul Bălţi apare în documente în secolul XV ca târg de cai: de altfel prima sa stemă era un cap de cal. Devine un oraş meşteşugăresc important (fierari, rotari, pielari, şelari, căruţari), voevozii moldoveni ridicând o bazilică în 1785. În acelaşi an ţinutul dimprejur este despărţit din Ţinutul Sorocăi, devenind Ţinutul Bălţi.
În 1812 partea de răsărit a Moldovei, de atunci numită Basarabia, trece sub stăpînirea imperiului Rus, care acordă tîrgului statutul de oraş şi de capitală de ocol (краи) în 1818. Devenind un centru de colectare a cerealelor, este racordat la reţeaua căilor ferate menite să transporte grînele la Odesa (Oдеса). În cadrul acestei dezvoltări economice, pe lângă populaţia băştinaşă de Moldoveni s-au stabilit aici şi numeroşi Ruşi, Ucraineni şi Evrei. Populaţia rusească, ucraineană şi evreiască a continuat să crească şi după unirea primei Republici moldoveneşti (1917-1918) cu România, din pricina afluxului de refugiaţi care fugeau de dincolo de Nistru, pentru a scăpa de colectivizare, de marele Holodomor sau de urmărirea NKVD-ului. După unirea cu România, Bălţi a fost reşedinţa judeţului cu acelaşi nume.
În timpul celui de-al doilea război mondial, oraşul a suferit distrugeri şi deportări de populaţie, sovieticii deportând întâi (1940-1941) pe moldovenii băştinaşi care lucraseră pentru statul român (funcţionari, jurişti, profesori...), pe popi şi pe refugiaţi, iar românii şi germanii deportând apoi (1941-1944) pe evrei şi pe toţi cetăţenii bănuiţi că ar susţine sistemul sovietic. Deportările spre Kazahstan şi Siberia au fost reluate între 1945 şi 1954. Începînd cu 6 iulie 1949, din gara feroviară Bălţi-Slobozia au fost deportaţi în Siberia, mii de basarabeni în cadrul operaţiunii "юг", adică "Sud". Operaţiunea a fost desfăşurată de către autorităţile sovietice, în cadrul căreia au fost ridicate circa 12 mii de familii basarabene.
Ulterior, în timpul regimului comunist oraşul a devenit un centru industrial important pentru nordul Moldovei, cu o populaţie în mare parte nouă, fie moldoveană venită de la sate, fie rusească sau ucraineană.
Tradiţia meşteşugărească legată de transport nu a fost însă pierdută, Bălţii avînd o seamă de uzine şi ateliere de întreţinere şi reparaţii pentru motoare şi maşini. Stema cu capul de cal, însă, a fost înlocuită cu una nouă... în care apar de data aceasta doi cai. Oraşul Bălţi are o convenţie de partenariat în dezvoltare cu comunitatea urbană din Lyon (Franţa). Oraşul Bălţi apare în documente în secolul XV ca târg de cai: de altfel prima sa stemă era un cap de cal. Devine un oraş meşteşugăresc important (fierari, rotari, pielari, şelari, căruţari), voevozii moldoveni ridicând o bazilică în 1785. În acelaşi an ţinutul dimprejur este despărţit din Ţinutul Sorocăi, devenind Ţinutul Bălţi.

În 1812 partea de răsărit a Moldovei, de atunci numită Basarabia, trece sub stăpînirea imperiului Rus, care acordă tîrgului statutul de oraş şi de capitală de ocol (краи) în 1818. Devenind un centru de colectare a cerealelor, este racordat la reţeaua căilor ferate menite să transporte grînele la Odesa (Oдеса). În cadrul acestei dezvoltări economice, pe lângă populaţia băştinaşă de Moldoveni s-au stabilit aici şi numeroşi Ruşi, Ucraineni şi Evrei. Populaţia rusească, ucraineană şi evreiască a continuat să crească şi după unirea primei Republici moldoveneşti (1917-1918) cu România, din pricina afluxului de refugiaţi care fugeau de dincolo de Nistru, pentru a scăpa de colectivizare, de marele Holodomor sau de urmărirea NKVD-ului. După unirea cu România, Bălţi a fost reşedinţa judeţului cu acelaşi nume.

Instituţii culturale
Teatre

* Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri"

Muzee

* Muzeul de Istorie şi Etnografie (adresa: strada Alexandru Lăpuşneanu, 2)

* Pinacoteca Municipală

Biblioteci

* Biblioteca Municipală Eugen Coşeriu

* Biblioteca Ion Creangă

Monumente istorice şi de Arhitectură
Statuie a lui Taras Şevcenko

* Biserica Sfântul Nicolae (1795)
* Biserica Sfântul Grigore, (biserica Armenească) (1916)
* Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva (1933)
* Catedrala Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena (1933)
* Episcopia (1934)
* Statuia lui Ştefan cel Mare (2003)
* Bisericia Tuturor Sfinţilor (2008)
* Monument de Taras Shevchenko (2001)

Alte instituţii culturale

* Palatul Municipal de Cultură.

* Centrul de Cultură şi tineret (fosta Casa de cultura "Răut")

* Centrul de Cultură "Flacăra"

* Centrul de Cultură "Molodovo"

* Cinematograful Patria

Educaţie

Universitatea de Stat "Alecu Russo"
La Bălţi, funcţionează şase şcoli cu predare în limba romană şi nouă în limba rusă.
Începînd cu 1 septembrie 2008 obiectul limba română urma sa fie înlocuit cu "limba moldovenească" în toate şcolile din Bălţi. , în pofida protestelor profesorilor.
La Bălţi a fost fondată în 1940 Universitatea de Stat "Alecu Russo", avînd ca sediu clădirea fostului Liceu de fete Domniţa Ileana.

La Bălţi a fost fondată în 1995 Institutul Nistrean de Economie şi Drept.

Televiziune

34 de canale sunt disponibile prin cablu, dintre care

* 4 în limba română

* 12 în limba rusă şi în română (sau parţial cu subtitrare în română)

* 16 în limba rusă

* 2 în ucraineană

* 1 în engleză şi 1 în franceză

Personalităţi ale oraşului

  • Ataman Traian (născut Răileanu, profesor doctor universitar, medic O.R.L., actualmente stabilit în București)
  • Geta Burlacu (interpretă, reprezentantă a Moldovei la Concursul muzical Eurovision, ediţia 2008)
  • Natalia Barbu (interpretă, reprezentantă a Moldovei la Concursul muzical Eurovision, ediţia 2007)
  • Ianina Baicalov (medic emerit al Republicii Moldova, fondatoarea serviciului Asistenţa Medicală Urgentă din Bălţi)
  • Gheorghe Briceag (al şaptelea premiu Homo Homini din lume)
  • Eugen Coşeriu (Doctor Honoris Causa al aproape 50 de universităţi din întreaga lume. Doctor în Filologie şi Filosofie, membru de onoare al Academiei Române)
  • Vadim Creţu (pictor, membru U.A.P. (Uniunea Artiştilor Plastici din România) )
  • Marian Lupu (presedintele Partidului Democrat; ex-presedintele parlamentului)
  • Lia van Leer (fondatoarea şi directoarea Cinematecii şi a Festivalului Internaţional de film din Ierusalim)
  • Vadim Pirogan (scriitor şi deţinutul politic, fondator al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Veteranilor Armatei Române)
  • Ion Pelivan (Creatorul primei grupări naţionale din Bălţi (în 1917), a dus o activitate febrilă împotriva rusificării Basarabiei de către imperiul ţarist, deţinut politic.)
  • Stela Popescu (actriţă de teatru şi film)
  • Colea Răutu (actor)
  • Nicolae Testemiţanu (reputat medic-chirurg şi om politic din Republica Moldova)
  • Mihai Volontir (actor)
  • Vadim Vacarciuc (halterofil, campion mondial în 1997;deputat al partidului Liberal)
  • Nicolae Filip, academician

Uite cam asta-i Bălţiul de azi, prosper, crescând şi rusofon.

6 comentarii:

Nelu spunea...

Haideti fratilor pe 27 martie sa mergem cu totii la Balti !!!

Dragoş Galbur spunea...

Eu tot am propus chestia asta !

VladuzZa spunea...

singura nustiu de ce-dar mereu am vrut sa traiesc in Balti....

Andrei Cebotari spunea...

singur nustiu de ce dar mereu mi-a displacut acest oras...cu tot respectul pentru pentru o parte din locuitorii lui...

VladuzZa spunea...

este un oras frumos-pacat ca majoritatea populatiei sunt rusi

Andrei Cebotari spunea...

La mine tata a invatat la Balti...El a semanat in mine ura fata de acest oras...Nu zic ca-i urat sau nustiu cum...Dar nu ma simt comfort in el...

Trimiteți un comentariu

:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-} :)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: