Limba română sărbătorită de românii bucovineni, la Cernăuți

Duminică, 12 septembrie 2010, la Cernăuţi a avut loc cea de-a 21-a sărbătorire a „Limbii noastre cea române”. Ca întotdeauna manifestarea a fost deschisă de către inima Societăţii „Mihai Eminescu” - Corul popular „Dragoş Vodă”, membru-colectiv al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, transmite corespondentul Romanian Global News din Cernauti. Alături de maeştrii scenii din diferite colţuri ale Bucovinei de diferite vârste, în sala Casei tineretului din Cernăuţi au fost prezenţi oaspeţi din toate satele româneşti din regiune, precum şi din România.
Un cuvânt de salut adus şi din partea fraţilor timoceni din Serbia a fost rostit de către Dr. Ion Popescu, deputat în Parlamentul Ucrainei pe lista Partidului regiunilor şi vice-preşedinte al AP al Consiliului Europei, reîntors recent de la Belgrad.

Cu această ocazie liderul Comunităţii româneşti din Ucraina a dăruit un set de buletine informative aduse de la rumânii/vlahii de pe Valea Timocului Centrului bucovinean independent de cercetări actuale, corului „Dragoş Vodă" le-a fost înmânat un set de materiale privind asociaţiile româneşti din lume, iar preşedintelui interimar al SCR „M.Eminescu", Vasile Bâcu, Dr. Ion Popescu, i-a dăruit Cartea „Românii din Ucraina" (ediţia III), în care după 100 de ani de la prima apariţie (1910, Istoria Bucovinei, Ion Nistor) a reapărut harta etnică şi lingvistică pe localităţile din actuala regiune Cernăuţi în 1930 şi, respectiv, în 1989, demonstrând la concret cum înaintează procesul asimilării în zona românească.

În discursurile lor, vorbitorii manifestării au conturat şi noul pericol, legat de indiferenţa multor consângeni în ceea ce priveşte conservarea tradiţiilor şcolii româneşti la poalele Carpaţilor ucraineni şi din stepele basarabene şi transnistrene ale Ucrainei.

Totuşi, cântecele şi dansurile tinerilor interpreţi au demonstart că românii din Ucraina nu doresc să rămână doar numai în trecutul istoriei, dar sunt gata să păşească în viitor împreună cu credinţa şi tradiţiile strămoşeşti, limba maternă, şcoala naţională, muzica românească populară şi uşoară, maeştrii condeiului şi rapsozii populari. Şi aşa va fi mereu, pentru că întotdeauna ca şi în această zi aici toţi vorbesc româneşte, chiar şi oaspeţii ucraineni şi-au început mesajele de salut în limba lui Eminescu.