Apeluri pentru anexarea unor teritorii vecine, inclusiv din România, la un miting din Ucraina

Sloganuri folosite de participanţii la un miting de Ziua Unităţii Ucrainei, care a avut loc sâmbătă la Lvov, au îndemnat la anexarea unor "regiuni etnice ucrainene" aflate în ţările vecine, inclusiv în România, relatează Radio Polonia, care citează portalul zaxid.net, anunţă NewsIn.

Consilierul regional Rostislav Novojeneţ, cunoscut pentru sentimentele sale antipoloneze, a îndemnat la desprinderea de ţările vecine ale teritoriilor care, pretinde el, ar fi etnic ucrainene. "Am pierdut Lemko, Chelm (...) şi Podlasia, care acum fac parte din Polonia, la fel şi regiunile Brest şi Gomel, care acum sunt în Belarus", ar fi spus Novojeneţ la mitingul de sâmbătă, menţionând totodată şi teritorii care acum fac parte din Rusia şi România, transmite Radio Polonia.

"Nu am reuşit să unificăm ţara, dar ar trebui să ne străduim s-o facem", a mai spus Novojeneţ, declaraţiile sale fiind sprijinite şi de Iuri Şuhevici, fiul unui comandat din armata insurgentă ucraineană (UPA), cea care a ucis mii de polonezi din Galicia şi Volhynia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Şuhevici a declarat că "este adevărat" că nu toate teritoriile etnic ucrainene au fost reunificate şi a spus că unitatea nu este posibilă până când nu vor fi recăpătate "toate aceste teritorii care sunt în afara graniţei Ucrainei".

Novojeneţ este preşedintele Fundaţiei Ucraina-Rusia, care în 2010 a publicat un ghid al satelor şi oraşelor ucrainene din Polonia, în care se spunea că un poet polonez, Juliusz Slowacki, a fost de fapt ucrainean. Mai mult, cartea mergea până la a pretinde că fosta capitală a Poloniei, Cracovia, era de fapt un "oraş ucrainean".

Pe plan local, Novojeneţ este cunoscut pentru iniţiativa de a denumi stadionul din Lvov după Stepan Bandera, liderul Organizaţiei Naţionaliştilor Ucraineni, care, alături de UPA, este considerată responsabilă pentru epurările etnice din al Doilea Război Mondial.

sursa: www.romanialibera.ro