Pentru marea majoritate, Moldova e doar cea mai săracă ţară din Europa sau, într-o abordare mai nostalgică, o altă ţară unde se vorbeşte limba română. Cât despre “fetele” frumoase sau rackeţi, lor li s-a dus deja vestea în toată Europa… Nu că am fi noi, românii, mai în măsură să vorbim.
De fapt, există destule capitole la care vecinii noştri de la est ne surclasează, aşa cum vom vedea şi din acest articol: Şapte adevăruri despre Moldova şi moldoveni.
1: Primul milionar din .ro vine din R. Moldova
Basarabeanul Călin Fusu (foto) este primul milionar din Internetul românesc. Venit în România la 16 ani a început făcând “bişniţă” cu calculatoare ruseşti. Nu prea a avut el succes, dar norocul avea să i se schimbe. Zece ani mai târziu, a fondat împreună cu trei colegi RoGenerator, iar după alţi zece ani a reuşit să vândă o bucăţică din această firmă (devenită între timpNeogen) pentru 6 milioane de euro.
2: Românii au Romtelecom, moldovenii au Moldtelecom
Asemănarea dintre companiile naţionale de telecomunicaţii din România şi Moldova se opreşte la nume, iar comparând oferta de servicii nu ne este prea greu să înţelegem de ce. Abonamentul de bază pentru telefonia fixă ne costă pe noi de 19 ori mai mult decât pe moldoveni.
| *) | Tel. fix (bazic) | Acoperire 3G | Internet (fibră optică) | IPTv (~60 canale) |
|---|---|---|---|---|
| Moldtelecom | 1,65 lei | +68% din populaţie | până la 40 Mbps (Up/Down) | 20 lei |
| Romtelecom | 32 lei | 60% din populaţie | până la 30 Mbps (Down) | 31 lei |
După două încercări eşuate de privatizare la începutul anilor 2000, Moldtelecom era văzută ca o gaură neagră pentru bugetul statului, şi aşa confruntat cu grave probleme economice. Totuşi s-a investit masiv în repoziţionarea companiei, iar odată cu noile servicii au venit şi rezultatele: revista “Standard Financiar” a desemnat-o în 2009 a doua cea mai valoroasă companie din Republica Moldova, chiar în spatele Moldova-Gaz, cu active estimate la 2,7 miliarde de lei moldoveneşti (740 de milioane de RON). Mai mult, în aceste perioade tulburi pentru economia mondială, Moldtelecom a fost printre puţinele telecomuri din regiune care a încheiat anul trecut pe profit.
*) Preţurile din tabel sunt exprimate în lei româneşti (1 leu moldovenesc=0,275 RON).
3: La Chişinău se încearcă televiziunea digitală, la Bucureşti — pauză
În Moldova sunt trei reţele naţionale de televiziune. Moştenire a fostului imperiu sovietic, cele trei reţele care acoperă aproximativ întreg teritoriul ţării au fost împărţite frăţeşte după independenţă. Una şi-au păstrat-o moldovenii, iar celelalte două au început să retransmită TVR-ul românesc şi, respectiv, Ostankino. Între timp Televiziunea Română a zburat din schemă, dar nici primul canal rusesc nu mai e ce a fost odată: astăzi numai jumătate din programele de pe reţeaua de stat numărul doi sunt transmise de la Moscova, restul e producţie locală (cea mai mare parte în limba română, din cauza constrângerilor legislative).
Între timp, planurile ministerului tehnologiei informaţionale de la Chişinău sunt şi mai ambiţioase. În următorii patru ani, odată cu implementarea tehnologiei digitale (DVB-T), moldovenii ar putea recepţiona în total 24 de canale prin eter, cam cât o întreagă grilă de programe de la un operator de cablu anologic. Deja există două multiplexuri în testări, care acoperă capitala şi zona metropolitană, în rază de 30-40 de km.
În România pe de altă parte, guvernul tocmai a amânat cu trei ani data încetării transmisiei analogice.
4: HD Voice s-a lansat în premieră mondială în Moldova
Pentru lansarea acestui nou standard de calitate a sunetului nu s-a ales Franţa, Anglia sau România. Moldova a fost ţara care a găzduit premiera mondială a serviciului HD voice, pe data de 9, luna a noua, 2009, la ora 9.09 seara. HD voice înseamnă practic sunet natural al vocii interlocutorului, chiar dacă el se află la sute de kilometri distanţă.
Cu această inovaţie, filiala locală Orange a luat premiul pentru cel mai bun debut la Mobile World Congress 2010 din Barcelona, prestigiosul eveniment anual dedicat telecomunicaţiilor mobile.
5: Acoperirea 3G e mai bună când treci graniţa
Poate că aerul moldovenesc i-a priit “portocalei”, pentru că, pare-se, s-a hotărât să facă din Republica Moldova un veritabil paradis high-tech. Deja peste 600 de localităţi au acoperire 3G+ (o mare parte dintre ele la viteze de 14,4 Mbps), ceea ce înseamnă aproximativ 88,5 la sută din populaţie – dublu faţă de ce oferă orice operator de dincoace de Prut. Vorbim, bineînţeles, de 3G în banda de 2100Mhz, standardul cel mai des întâlnit pentru aceste servicii, şi suportat de marea majoritate a terminalelor mobile.
Şi Orange nu este singurul înhămat la căruţă. Unité (subsidiară a Moldtelecom), al treilea jucător intrat pe piaţă, a bătut monedă pe serviciile 3G chiar din prima zi, reuşind să acopere la lansare 68 la sută din teritoriul republicii.
Acoperirea 3G în Republica Moldova. De la stânga la dreapta: Orange, Moldcell, Unité (Moldtelecom)
Totuşi, o decizie a autorităţii române de reglementare în domeniul telecomunicaţiilor ar putea ajuta reţelele mobile din România să mai recupereze din decalaj: de exemplu Vodafone a sărit rapid de la 50 la 90 la sută acoperire (din populaţie), prin lansarea serviciilor 3G în banda de 900Mhz (folosită până acum doar pentru convorbirile de voce GSM).
Iar în timp ce românii preferă să-şi optimizeze vechile tehnologii, moldovenii se gândesc deja la 4G. Pe 11 iulie, în scuarul Teatrului de Operă şi Balet din Chişinău, Orange a efectuat o demonstraţie publică a tehnologiei LTE (Long Term Evolution), care suportă serviciile de generaţia a patra.
6: Socializarea, bat-o vina.
Reţelele sociale sunt foarte populare în Republica Moldova. Aşa de populare încât Primăria Chişinău, de pildă, a fost nevoită să le blocheze, pentru că angajaţii petreceau prea mult timp socializând pe Odnoklassniki, VKontakte sau Faces. Aceasta din urmă, Faces.md, este cea mai accesată reţea de către vorbitorii de română, dar şi cea mai controversată. În ultimul an a fost blocată în două rânduri din cauza conţinutului neadecvat (a scăpat un porno făcut de amatori), motiv pentru care şefii de la Bucureşti s-au hotărât să o mute cu totul în afara Moldovei – de aici şi schimbarea de domeniu, Facesmoldova.com (Faces este o filială a grupului Neogen).
7: “Moldovenii investesc în televiziune sume mai mari decât românii”
Ceea ce le permite să facă producţii impresionante. Este concluzia lui Dan Negru după finala de la “Fabrica de staruri”, un show de talente similar cu Megastar, care l-a avut pe prezentatorul român ca protagonist. “Prime” (reţeaua a doua naţională, moştenitorul Ostankino) i-a plătit lui Negru un onorariu de 12 mii de euro pe ediţie, iar asta nu e nici măcar prima experienţă a unui vedete din România cu televiziunile de peste Prut. Anul trecut, Andreea Raicu a prezentat acelaşi show, aflat la sezonul de debut, pentru care, spun ziarele colorate, ar fi încasat în total o sută de mii de euro.
Mai interesant este că Dan Negru va reveni la Chişinău pentru alte două producţii la canalul Prime, dacă negocierile cu moldovenii ajung la bun final.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: