Ucraina ar putea strânge şurubul faţă de diaspora română

Statul român duce o politică agresivă faţă de interesele naţionale ale Ucrainei - aceasta este concluzia la care au ajuns mai mulţi experţi ucraineni în cadrul mesei rotunde desfăşurate miercuri la Kiev pe tema "Politica externă a României: provocări actuale şi ameninţări la adresa securităţii Ucrainei", transmit agenţiile de presă Ukrainski Novini şi Podrobnosti, citată de Agerpres.

Dezbaterea publică a fost organizată sub egida biroului analitic "Partidul puterii", bucurându-se de participarea a numeroşi parlamentari, lideri de partide şi mişcări politice, experţi în probleme de dezvoltare a Ucrainei, Republicii Moldova şi ai provinciei Transnistria.

Moderatorul dezbaterii desfăşurate în sala de conferinţe a agenţiei de presă Ukrainski Novini, expertul Konstantin Bondarenko, a pretins din capul locului că, în România şi Republica Moldova au venit la putere regimuri naţionaliste, orientate agresiv faţă de statele vecine în problema reinstalării frontierei istorice române. El a subliniat că, în ajun, în Republica Moldova, o comisie prezidenţială privind evaluarea regimului totalitar comunist a propus, pe de o parte, condamnarea trecutului totalitar, pe de alta, interzicerea utilizării cuvântului "comunism" în denumirile partidelor politice, precum şi a simbolurilor comuniste.

Potrivit acestuia, "expansionismul extern al României ar fi un răspuns la eşecul politicilor economice ale guvernului de la Bucureşti". Bondarenko nu a exclus continuarea procesului de "românizare" a Republicii Moldova şi faptul că guvernul de la Chişinău ar putea să promoveze linia Bucureştiului în relaţia cu Kievul. Evocând "precedentul delimitării graniţei în zona Insulei Şerpilor prin intermediul instanţei de la Haga", politologul citat pretinde că, în prezent, pe acelaşi calapod a început disputa în jurul micii insuliţe Maican de pe Dunăre.

La rândul său, directorul Centrului de studii pentru societatea civilă din Kiev, Vitali Kulik, a declarat că, din 2001, România duce o politică agresivă în raport cu Ucraina. "Însă în ultimii cinci ani, Ministerul ucrainean de Externe a promovat ideologia "euroidiotismului", percepând România ca pe un avocat al intereselor Ucrainei în UE, din care aceasta face parte", a apreciat Kulik, definind "euroidiotismul" ca pe "predarea intereselor naţionale de dragul perspectivei închipuite de aderare la UE". Şi el a subliniat că "problema apărării insulei Maican este extrem de importantă din punct de vedere politic pentru statul ucrainean".

Potrivit liderului partidului "Patria" (naţionalist), Igor Markov, guvernul României alocă anual circa 700 milioane de dolari în sprijinul etnicilor români din afara graniţelor, iar o bună parte din aceste fonduri "sunt destinate formării unei comunităţi româneşti loiale României pe teritoriul Ucrainei, care în caz de pericol ar putea destabiliza situaţia".

Markov consideră că Ucraina trebuie să-şi restabilească şi să-şi consolideze prezenţa militară în regiunea Odesa, la graniţa cu România. "În ultimii cinci ani, Ucraina a degradat în sfera militară. Orice blindat românesc poate trece astăzi liber graniţa ucraineană şi poate ajunge fără niciun fel de obstacol la Kiev. Fără a da măcar de un singur soldat ucrainean pe traseu" - a exclamat cu năduf preşedintele partidului "Rodina", indicând că, se pare, că Bucureştiul nu a băgat de seamă că în Ucraina a venit la putere un nou preşedinte.

"Este necesar să cerem conducerii politice a ţării restabilirea capacităţii de apărare a armatei ucrainene. În timpul fostului preşedinte Viktor Iuşcenko au fost dizolvate unităţile militare mai ales în sud şi est", a spus Markov, cerând ca serviciile secrete ucrainene să înceteze să mai finanţeze organizaţii care "se ocupă de împărţirea paşapoartelor româneşti şi de propaganda că Basarabia este teritoriu românesc".

În ceea ce priveşte litigiul dintre România şi Ucraina la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, politicianul citat a opinat că autorităţile de la Kiev trebuiau să fi cerut ajutorul Rusiei şi România nu ar fi avut sorţi de izbândă în instanţă.

Gaz pe foc a turnat reprezentantul Transnistriei (provincie separatistă a Republicii Moldova), care le-a reproşat ucrainenilor că nu mai au diplomaţi şi nici oameni politici profesionişti care să apere interesele Ucrainei. Prezent la dezbaterea de la Kiev, fostul preşedinte al Sovietului Suprem de la Tiraspol (parlamentul) Grigori Marakuţa a remarcat faptul că, aşa cum s-a văzut în cazul Insulei Şerpilor, în Ucraina nu mai există cadre capabile să apere interesele statului ucrainean pe arena internaţională prin negocieri politice sau prin intermediul instanţelor juridice internaţionale. "Mai este a treia modalitate de soluţionare a unei probleme şi anume războiul. Astăzi, probabilitatea unui război este mică, dar o asemenea posibilitate trebuie tot timpul avută în vedere", susţine Marakuţa, în opinia căruia "Ucraina ar trebui să-şi apere interesele mult mai agresiv şi consecvent".

Concluzia experţilor prezenţi la dezbatere a fost că noul guvern ucrainean nu ar trebui să neglijeze ameninţările existente din partea României şi să dezvolte o strategie pentru reducerea lor la minimum.

În acest context, agenţia rusă de presă Regnum aminteşte că noul guvern ucrainean şi-a exprimat deja intenţia de a se ocupa în mod serios de securitatea militară a sudului regiunii Odesa, sugerând că ar putea restabili bazele militare care au existat în perioada sovietică în regiune. Este vorba, în special, de redesfăşurarea diviziei aeropurtate din Bolgrad, care în epoca sovietică viza Balcanii şi Turcia.

Recent, guvernatorul regiunii Odesa, Evgheni Matviiciuk, anunţase că în scurt timp urmează să fie convocat Consiliul Suprem pentru Apărare şi Securitate Naţională care ar urma să adopte o decizie în acest sens. În orice caz, guvernatorul declara că primii paraşutişti ucraineni vor apărea la Bolgrad până la sfârşitul anului în curs. Potrivit unor surse din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, la Bolgrad va fi desfăşurat un batalion mecanizat consolidat până în 600 de militari, plus tehnică militară.