Aviația militară română în al doilea Război Mondial

La intrarea României în război împotriva URSS, la 22 iunie 1941, ca aliată a Germaniei, aviaţia militară română avea în serviciu 621 de avioane. Henschel Hs-129, Messerschmidt 109, SM-79, Junkers 87, IAR-80 au fost cele mai bune avioane din dotarea aviaţiei române.

Pe frontul de Est a acţionat Gruparea Aeriană de Luptă cu 253 de avioane de vânătoare, recunoaştere şi bombardament.

Până la Odessa, aeronautica militară română a obţinut 661 de victorii aeriene. Aviaţia militară română a luptat pe frontul de est până la 22 august 1944, participând la marile bătălii de la Stalingrad sau de pe fronturile din Crimeea şi Ucraina.

Aviaţia română a obţinut între anii 1941-1944 un număr de 2000 victorii aeriene.

Printer cei mai buni piloţi români s-au numărat: căpitanul Constantin Cantacuzino - 68 de victorii, căpitanul Alexandru Şerbănescu a doborât 60 de avioane inamice, locotenentul Tudor Greceanu 42 de victorii, sublocotenentul Ioan Dicezare 40 de victorii, etc.

După 23 august 1944 când România a trecut de partea Naţiunilor Unite, aviaţia militară reorganizată în Corpul Aerian Român comandat de generalul Emanoil Ionescu (8 septembrie 1944-11 martie 1945) şi generalul Traian Burduloiu (12 martie - 12 mai 1945) a contribuit la eliberarea nord-vestului ţării, a Ungariei şi Cehoslovaciei.

Pe frontul de Vest, aviaţia română a participat la misiuni cu 415 avioane din care au fost pierdute 176, pierderile Corpului Aerian Român şi al formaţiilor auxiliare şi de spate s-au ridicat la 729 de oameni.

Corpul Aerian Român a executat în intervalul 23 august 1944 - 12 mai 1945, un număr de 4200 misiuni de luptă la inamic, cu 8300 ieşiri avion, în 11000 ore de zbor.

În timpul acestor misiuni, aviatorii au lansat 1360 tone de bombe, distrugând 126 de avioane inamice (germane şi maghiare).

În total, între anii 1941-1945, aviaţia română a pierdut 2000 de aviatori, observatori, mecanici de avioane şi militari din trupele auxiliare.