Text publicat in revista Viata Basarabiei, decembrie 1933:« Manastirea Sf. Vineri si manastirea Galata, proprietatile Chisinaului. Dezvoltarea orasului la inceputul veacului al XIX-lea. Planul si parcelarea Chisinaului nou. (…)
Cu putina vreme inainte de a lua rusii Basarabia, Chisinaul, targusor fara mare importanta, incepuse sa se dezvolte cu pasi repezi. In drumul principal care lega Iasul cu Rusia, incetul cu incetul, Chisinaul, mosie a manastirii Sf. Vineri din Iasi si targusor in tinutul Orheiului, dupa ce cu o suta de ani mai inainte fusese in tinutul Lapusnei, devine el capitala tinutului Orheiului si Lapusnei. Cei doi conducatori de tinut, serdarii de Orhei, se stabilisera in el inca de pe la 1800.
Dvenind in 1812 capitala oblastei Basarabia, Chisinaul devine neincapator pentru functionarimea si numeroasele autoritati centralizate aci.
Inca dela inceputul veacului al XVIII-lea targul Chisinaului, asezat langa Bac, catre rasarit de biserica Mazarachi isi miscase temeiul asezarii sale catre apus, pe alta mosie, aceia a Buicanilor, proprietatea manastirii Galata din Iasi. In chip lent orasul se ridica spre deal, catre miazazi si apus. Proprietarii noilor asezari respectau drepturile de proprietate ale manastirilor, platind « vechililor » respectivi bezmanul cuvenit pe fiecare an.
In 1813 insa, dupa cum se va vedea mai jos, noua stapanire, nesocotind dreptul de proprietate al manastirilor, alcatueste un plan de parcelare al Chisinaului nou de astazi si incepe sa imparta amatorilor locuri de casa.
Din acest act abuziv se isca procese intre noii improprietariti pedeoparte si manastirea Galata sau acei care detineau locuri dela ea pedealtaparte. (…)
Raspunsul « dela oblastnoi zemlemer si arhitector Ozmidov », referindu-se la intrebarea ce i se face de catre Inaltul Sfat, cuprinde foarte interesante lamuriri pentru istoria Chisinaului:
« Orasul Chisinau cu toate ca mai inainte au fost in stapanirea manastirilor Galata si Sfintei Vineri, insa din pricina stramtorii caselor si a ulitilor mi s’au fost poruncit sa alcatuesc plan pentru noul oras supt nume de Alexandrovscaia Ceasta, pe campul slobod ce era despartit de spre orasul vechi cu santi. Planul ce am fost alcatuit eu pentru orasul nou inca atunce s’au cuprins de catra raposatul mitropolitu si ecsarh Gavriel spre zidire mitropoliei, caruia de catra ocarmuitorul de atuncea domn inginer gheneral maior Garting s’au si intarit in 21 Iuli 1813.
Dupa intarirea carui plan, Extelentia Sa mi-au poruncit ca sa despartasc acel plan in cvartaluri si sa osabesc ulite cu linii, care s’au si implinit de catra mine.
Dupa aceia au inceput a sa imparti loc acelor care voiau sa zideasca case, dupa poronca stapanirei, precum aceasta sa urmiaza si pana acum. (…) »
(…) Intre timp, guvernul rus prin generalul Bahmetiev intervine catre manastirea Galata si Muntele Sinai, dobanditoare dela Sf. Vineri, cu rugamintea de a vinde sau a schimba pe alte mosii Chisinaul, Hrusca, Buicanii si Vovinetii (intregul cadru teritorial al Chisinaului de azi) si in urma staruintei arhimadritului Parlenie dela Galata, patriarhul Ierusalimului a darauit tarului Alexandru cele patru mosii prin actele dela 15 Noembrie 1817 si 15 Martie 1818. (…) »
(Nota: Este redat limbajul textului din revista Viata Basarabiei, decembrie 1933.)
Nota: Vom mentiona ca in Martie 1817, la Chisinau, a fost luata o hotarare a primei instante privind caracterul ilegal al actiunilor autoritatilor ruse in cazul acapararii abuzive a pamanturilor manastirii Galata, precum si in cazul planului de parcelare al Chisinaului. Vom cita un extras din aceasta frumoasa hotarare:
« intai, (…) nici odata nu se poate anerisi (hrisovul manastirii Galata privind proprietatile Chisinaului – n.n.), ca se departeze de acel loc, ce de purure poate sa-i slujeasca de document, dupa cari trebui sa urmeze neaparat a raspunde si venitul ce se socoteste ca va fi trecut in condica manastirii, dupa randuiala ei sa pazasti;
al 2-le, ca manastirea Galata ca o stapana a mosiei Chisinaului au avut si ari dreptati si puteri a da locuri cui au voit (…);
al 3-le, ca fara stirea manastirii sau a vechililor ei, de catra nimeni nu sa pot da locuri de casa, caci acesti locuri esti obicei si privileghii si dreptate a manastirii, de sa trec in condice catre veniturile manastirii (…);
al 4-le, ca nici nacealnicul de mai innainte, nici zamlimerul nu numai ca n’au avut dreptate ca sa dei loc cu stapan (…), caci indreptarea planului esti stiut ca sa largesc locurile, iar nu sa radica planul pentru ca sa ingradeasca, ce inca, pe unde vini masura planului, sa tai si din insus ograzile vechi ingraditi, precum este stiut de opstie. (…)
Sovetnic: Donici
Sovetnic: Ioan Chescu
Sovetnic: Iancu Rusul »
In 1813 insa, dupa cum se va vedea mai jos, noua stapanire, nesocotind dreptul de proprietate al manastirilor, alcatueste un plan de parcelare al Chisinaului nou de astazi si incepe sa imparta amatorilor locuri de casa.
Din acest act abuziv se isca procese intre noii improprietariti pedeoparte si manastirea Galata sau acei care detineau locuri dela ea pedealtaparte. (…)
Raspunsul « dela oblastnoi zemlemer si arhitector Ozmidov », referindu-se la intrebarea ce i se face de catre Inaltul Sfat, cuprinde foarte interesante lamuriri pentru istoria Chisinaului:
« Orasul Chisinau cu toate ca mai inainte au fost in stapanirea manastirilor Galata si Sfintei Vineri, insa din pricina stramtorii caselor si a ulitilor mi s’au fost poruncit sa alcatuesc plan pentru noul oras supt nume de Alexandrovscaia Ceasta, pe campul slobod ce era despartit de spre orasul vechi cu santi. Planul ce am fost alcatuit eu pentru orasul nou inca atunce s’au cuprins de catra raposatul mitropolitu si ecsarh Gavriel spre zidire mitropoliei, caruia de catra ocarmuitorul de atuncea domn inginer gheneral maior Garting s’au si intarit in 21 Iuli 1813.
Dupa intarirea carui plan, Extelentia Sa mi-au poruncit ca sa despartasc acel plan in cvartaluri si sa osabesc ulite cu linii, care s’au si implinit de catra mine.
Dupa aceia au inceput a sa imparti loc acelor care voiau sa zideasca case, dupa poronca stapanirei, precum aceasta sa urmiaza si pana acum. (…) »
(…) Intre timp, guvernul rus prin generalul Bahmetiev intervine catre manastirea Galata si Muntele Sinai, dobanditoare dela Sf. Vineri, cu rugamintea de a vinde sau a schimba pe alte mosii Chisinaul, Hrusca, Buicanii si Vovinetii (intregul cadru teritorial al Chisinaului de azi) si in urma staruintei arhimadritului Parlenie dela Galata, patriarhul Ierusalimului a darauit tarului Alexandru cele patru mosii prin actele dela 15 Noembrie 1817 si 15 Martie 1818. (…) »
(Nota: Este redat limbajul textului din revista Viata Basarabiei, decembrie 1933.)
Nota: Vom mentiona ca in Martie 1817, la Chisinau, a fost luata o hotarare a primei instante privind caracterul ilegal al actiunilor autoritatilor ruse in cazul acapararii abuzive a pamanturilor manastirii Galata, precum si in cazul planului de parcelare al Chisinaului. Vom cita un extras din aceasta frumoasa hotarare:
« intai, (…) nici odata nu se poate anerisi (hrisovul manastirii Galata privind proprietatile Chisinaului – n.n.), ca se departeze de acel loc, ce de purure poate sa-i slujeasca de document, dupa cari trebui sa urmeze neaparat a raspunde si venitul ce se socoteste ca va fi trecut in condica manastirii, dupa randuiala ei sa pazasti;
al 2-le, ca manastirea Galata ca o stapana a mosiei Chisinaului au avut si ari dreptati si puteri a da locuri cui au voit (…);
al 3-le, ca fara stirea manastirii sau a vechililor ei, de catra nimeni nu sa pot da locuri de casa, caci acesti locuri esti obicei si privileghii si dreptate a manastirii, de sa trec in condice catre veniturile manastirii (…);
al 4-le, ca nici nacealnicul de mai innainte, nici zamlimerul nu numai ca n’au avut dreptate ca sa dei loc cu stapan (…), caci indreptarea planului esti stiut ca sa largesc locurile, iar nu sa radica planul pentru ca sa ingradeasca, ce inca, pe unde vini masura planului, sa tai si din insus ograzile vechi ingraditi, precum este stiut de opstie. (…)
Sovetnic: Donici
Sovetnic: Ioan Chescu
Sovetnic: Iancu Rusul »
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: