Exodul din Basarabia

Astazi dulcele nostru grai il poti auzi aproape pe toate continentele lumii. Santierele de constructie din Portugalia, Franta, Italia, cimpurile agricole din Spania, serele cu flori din Olanda – iata numai citeva din locurile unde prin sudoarea fruntii isi cistiga existenta semenii nostri.

Azi nu este familie in Republica Moldova care n-a fost atinsa de acest exod. Unii ca sa ajunga in Occident si-au vindut apartamentele sau au imprumutat sume mari. Altii care n-au avut noroc sau bani, si-au riscat viata si sanatatea trecind in innot apele reci ale riurilor de frontiera. Caci nu intodeauna cetatenilor nostri le-a suris norocul ca sa ajunga fara probleme la destinatie : unii au fost amagiti, cazind in traficul de fiinte umane, altii si astazi sunt inchisi in inchisorile europene. (Un caz deosebit de interesant este cel al unui calarasean, care ca sa ajunga in Irlanda de Nord , Europa, a trebuit sa ajunga la destinatie via Venezuela, America Latina ???!!!)

Dar, daca odata ai ajuns in sfirsit in Occident, trebuie sa cauti de lucru. Or ca sa poti lucra, trebuie sa obtii un permis de munca, ce ti-i se da dupa luni de asteptare si doar avind actele in regula. Unica solutie e lucrul la negru care in dependenta de tara, de multe ori se soldeaza cu inchisoarea, amenzi mari si in cel mai bun caz expulzarea din tara. Celor ce le-a suris norocul si s-au legalizat pot mai usor sa caute de lucru, dar niciodata nu e sigur, caci dreptul la munca nu e si garantia de a gasi de munca, sa uitam negrele timpuri sovietice unde erai OBLIGAT sa muncesti (nu mai intram in discutii sterile, oricum trenul a plecat demult…)…

Toti noi, cei plecati la munca peste hotare, fie ca am reusit sau nu, urmarim cu atentie evenimentele de acasa, ne bucuram de succesele voastre, plingem si suntem tristi in momentele grele prin care trece TARA.

Dupa un studiu efectuat de UNICEF si Banca Mondiala, in 2008 numarul total de moldoveni plecati la munca era de peste 600.000, reprezentind circa o patrime din forta de munca nationala. Din numarul total din migrantii moldoveni o treime aveau in acea perioada statut iregular. Banii trimisi de ei acasa reprezinta mai mult de o treime din venitul total al familiilor. Cu mult mai graitoare, cred ca sunt datele actuale.

Criza mondiala a atins toate sferele de activitate in Europa. A devenit o problema gasirea unui loc de lucru pina si la muncile cele mai grele – in constructii si agricultura. Vorbind cu compatriotii mei din Franta, adesea citesc in ochii lor tristete, nostalgia dupa tara natala. Revenirea la vatra insa nu este de lunga durata. Lipsa acuta a locurilor de munca, atit in sectorul public cit si cel privat, lefurile derizorii, i-i fac sa se intoarca inapoi in Europa. Unii spera sa revina pentru totdeauna la vatra macar la batrinete, avind pusi bani de o parte, caci, sa fim realisti, nici Europa nici TARA nu ne va da pensii, ca noi, emigrantii, suntem popor fara tara, pina la urma.

Gheorghe Bobeica, Strasbourg, Franţa

EXODUL BASARABENILOR

Sute de moldoveni trec anual Prutul si devin locuitori permanenti ai Iasului. Anul acesta s-a inregistrat o crestere fara precedent a numarului acestora: 300 de la inceputul lui 1998, cu o suta mai mult decit in aceeasi perioada a anului trecut.

Iasul se confrunta, in prezent, cu un fenomen nemaiintilnit de mai bine de 40 de ani: exodul basarabenilor. Din ce in ce mai multi moldoveni de peste Prut isi parasesc casele, isi incarca bruma de avere intr-o masina si trec granita in Romania, solicitind repatrierea. Iasul este unul dintre orasele favorite in care acestia se stabilesc. Conform statisticilor, in primele opt luni ale acestui an, 301 basarabeni au parasit Republica Moldova si s-au stabilit definitiv in municipiul Iasi. Numai in luna august au fost inregistrate 31 de acte ale unor cetateni basarabeni, numarul acestora fiind in crestere, dupa aprecierea sefei Oficiului Starii Civile din Iasi, Renata Puscasu. Anul trecut, la sfirsitul aceleiasi perioade, fusesera inregistrati cu o suta mai putini moldoveni dornici sa traiasca la Iasi, decit in acest an. Din 1990 si pina in prezent, se estimeaza ca numarul fostilor cetateni ai Republicii Moldova actualmente locuitori ai Iasului este de citeva mii.

Basarabenii isi gasesc locuri de munca in Iasi, dupa care isi cumpara case

“De la inceputul anului, s-au prezentat pentru depunerea dosarului de transcriere a actelor 310 persoane. Aceste transcrieri sint solicitate in general de persoane care se repatriaza. Dupa studiul celor 310 cereri, am constatat ca 301 cetateni provin din Republica Moldova. Celelalte 10 persoane sint, majoritatea, copii de romani nascuti in alte tari care, intorsi acasa, au nevoie de transcrierea actelor”, ne-a declarat Renata Puscasu, sefa Starii Civile.

Conform unei statistici a Starii Civile, marea majoritate a basarabenilor veniti in Iasi si-a stabilit atit domiciliul, cit si locul de munca in oras. “Dupa aprecierea noastra, credem ca acest exod este determinat de criza care persista in Republica Moldova. In general, oamenii pleaca de acolo si incearca sa gaseasca un trai mai bun. Ei vad in Romania o posibilitate de imbunatatire a calitatii vietii lor”, a mai spus Renata Puscasu.

Romeo Ionascu (25 de ani) este student basarabean la Facultatea de Teologie din Iasi. El locuieste in Iasi de aproape 8 ani, este casatorit cu o basarabeanca si impreuna au un copil. Romeo Ionascu s-a nascut, ca si sotia sa, in Ucraina, in localitatea Cernauti, copilul vazind lumina zilei la Iasi. Desi locuiesc intr-un apartament inchiriat, ei sint convinsi ca in scurt timp vor avea casa lor. “Am absolvit Seminarul Teologic din Suceava. Motivul principal pentru care m-am repatriat este acela ca am aproape 8 ani de cind sint in Romania si m-am acomodat perfect. Sotia mea este studenta la Psihologie, tot in Iasi. In curind ne vom cumpara o casa si totul va fi perfect. Ne ajuta parintii foarte mult, insa avem, atit eu, cit si sotia, cite o bursa de 450.000 lei pe luna. Eu ma consider roman, desi cetatenia mea este ucrainiana”, ne-a spus Romeo Ionascu.

“N-am vrut sa mai aud de numele de Ivan”

Ion Buruiana (28 ani) s-a stabilit la Iasi, impreuna cu sotia si cei doi copii, in acest an. Motivele pentru care a parasit localitatea Singerei, din Republica Moldova, situata undeva linga orasul Balti, sint in principal financiare. Fiind de profesie tehnician dentar, a ramas somer si s-a hotarit sa o ia de la capat in Romania. “Am multi prieteni in Iasi care m-au ajutat sa fac acest pas, si nu imi pare rau. Deocamdata, copiii si sotia au ramas la Singerei, insa in curind vor veni si ei aici. Singura problema am avut-o la traducerea numelui. La Starea Civila din Bucuresti mi-au spus ca traducerea corecta a numelui meu din scrierea chirilica nu este Ion, ci Ivan. Insa am insistat sa nu mai aud de numele Ivan si sa ma treaca in actele romanesti Ion. Un alt motiv pentru care vreau sa ma stabilesc la Iasi este si faptul ca in acest oras sint foarte multe scoli si facultati, ceea ce ii va ajuta foarte mult pe copiii mei”, ne-a declarat Ion Buruiana.

Conform Legii Starii Civile, cetatenii romani ale caror acte civile au fost inregistrate in localitati care au apartinut Romaniei, iar in prezent se gasesc pe teritoriul altor state, pot solicita intocmirea actelor de stare civila la autoritatea administratiei publice locale, in a carei raza administrativ-teritoriala au domiciliul. Transcrierea in limba romana a acestor acte se face cu aprobarea Ministerului de Interne.

Prefectul Florin Vitan considera ca o cauza principala a exodului basarabenilor spre Iasi o constituie faptul ca este un oras universitar. “In primul rind, Iasul este centru universitar, un centru economic care inca ofera sansa unui serviciu, mai usor decit in Republica Moldova. Banuiesc ca aceste repatrieri au ca motivatii si reinnodarea unor relatii de familie, si faptul ca situatia economica a Moldovei este mai precara decit a Romaniei. Cred ca venirea celor din Moldova in Iasi poate fi comparata cu migrarea in interiorul tarii. Asa cum se duce un iesean la Brasov, Timisoara, Constanta sau Bucuresti, mi se pare normal ca un roman din Basarabia sa se mute in alt judet”, a apreciat Florin Vitan.

ziaruldeiasi.ro