Cum se vor despărţi apele de la Prut?

Dintre toate ţările care aspiră să intre în Uniunea Europeană, Republica Moldova este singura care are posibilităţi reale de aderare în viitorul apropiat. Dar nu pentru că ar întruni condiţiile de integrare. Încă e mult până departe. Şansa ei, oricât ar părea de paradoxal, este frontiera de vest.

Diplomaţia frontierei

Deşi pare incredibil, pentru noi Prutul nu-i un obstacol, ci o oportunitate. Apele lui, metaforic, ar putea să se despartă, precum Marea Roşie în faţa lui Moise, pentru a ne deschide drumul spre Europa.

Deunăzi, prim-ministrul român Emil Boc şi ministrul său de Externe, Teodor Baconschi, care participă la lucrările Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite de la New York, au făcut câteva declaraţii extrem de sugestive privind graniţa de la Prut. Premierul a afirmat că Bucureştiul nu recunoaşte Pactul Ribbentrop-Molotov, deoarece acesta a însemnat o ruptură din trupul ţării. „Ceea ce putem noi în momentul de faţă este să-i sprijinim pe români oriunde s-ar afla ei şi mai ales pe fraţii de dincolo de graniţă, o graniţă care, odată cu intrarea şi a Moldovei în Uniunea Europeană, sperăm să dispară, fapt care reprezintă un proiect prioritar de politică externă al României", a spus Emil Boc.

Totodată, şeful diplomaţiei române, Teodor Baconschi, a subliniat că Bucureştiul şi Chişinăul au readus conflictul din Transnistria pe agenda internaţională, subiecte legate de conflictele îngheţate fiind abordate miercuri, la New York, şi de Consiliile NATO-Rusia şi Uniunea Europeană-Rusia. Precizând că România respinge orice plan de federalizare a Republicii Moldova, el a apreciat contextul „cât de cât" favorabil în care se desfăşoară dialogul dintre Germania şi Rusia privind rezolvarea conflictului din Transnistria.


Afirmaţiile lui Boc şi Baconschi sunt lămuritoare în multe privinţe. Premierul lasă să se întrevadă că există o legătură indisolubilă între nerecunoaşterea pactului Molotov-Ribbentrop şi nesemnarea unui acord de frontieră între cele două state româneşti. Hotarul de la Prut, fiind o consecinţă a tranzacţiei dintre Hitler şi Stalin, ar urma să dispară, zice şeful guvernului român, în urma aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, ceea ce constituie pentru Bucureşti „un proiect prioritar de politică externă".

În acelaşi timp, Baconschi se arată mulţumit de contextul „favorabil în care se desfăşoară dialogul dintre Germania şi Rusia privind rezolvarea conflictului din Transnistria". Satisfacţia sa este simptomatică. Se pare că poziţia României în privinţa Republicii Moldova este îmbrăţişată la ora actuală de Occident, în special de Germania care, neîndoios, este acum vârful de lance al presingului diplomatic exercitat de UE şi SUA asupra Rusiei pentru a o determina să-şi retragă trupele şi muniţiile din autoproclamata republică nistreană.

Prutul, o poartă deschisă spre Europa

Astfel, în opinia publică internaţională, România induce ideea că, de fapt, graniţa de la Prut este o linie de demarcaţie legală, dar provizorie, de genul zonei demilitarizate care separă Coreea de Nord de cea de Sud. Tocmai de aceea, Bucureştiul nu acceptă şi cred că nu va accepta niciodată se semneze un tratat de frontieră. Dimpotrivă. Absenţa unui atare acord se constituie într-un factor de presiune diplomatică a României asupra partenerilor occidentali care sunt puşi astfel în situaţia să recunoască tacit nedreptatea istorică a hotarului şi nevoia unei reabilitări morale prin aducerea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Se pare că diplomaţia frontierei, pe care o foloseşte cu destulă dibăcie Bucureştiul, dă roade. Cu toate că nu pun sub nicio formă la îndoială suveranitatea Republicii Moldova, cancelariile occidentale, dar mai cu seamă instituţiile europene, influenţate de demersurile politice constante ale României, lasă impresia că ar avea o datorie neonorată faţă de Chişinău. Tocmai de aceea, UE şi SUA au deschis generos un fel de linie de credit a simpatiei pentru actualele autorităţi de la Chişinău.

Nu încape îndoială că, în cazul perpetuării după alegerile din toamnă a unei guvernări democratice, graniţa de la Prut va fi preschimbată treptat într-o poartă prin care Republica Moldova va intra în UE. Unirea se va face, astfel, nu după modelul german, ci sub umbrela Uniunii Europene.

Jurnal.md