Eminescu în fața plutonului de execuție al extremiștilor maghiari din Miercurea Ciuc

După venirea la putere în Ungaria a Cabinetului Viktor Orban, care are ca deziderat guvernarea „întregii populaţii maghiare din lume“, tendinţele extremiste şi revanşarde au reîncolţit energic în mintea organizaţiilor de extremă dreapta din această ţară, cu ramificaţii puternice în statele vecine. În atare condiţii, o parte a maghiarilor din Miercurea Ciuc a decis că poetul naţional Mihai Eminescu trebuie înlăturat din nomenclatorul străzilor din acest oraş, pe motiv că ar fi fost „hungarofob“ şi „xenofob“. Iniţiatorul acestui proiect este Csibi Barna, unul dintre liderii organizaţiei extremiste Plutonul Secuiesc al Batalionului Wass Albert al Gărzii Maghiare. Ideea nu este una nouă, numai că de data aceasta Csibi Barna a reuşit să adune o listă cu 1.900 de semnături de la cetăţenii oraşului pentru a depune, în aceste zile, toate documentele la registratura Primăriei Miercurea Ciuc, în vederea schimbării numelui străzii, din „Mihai Eminescu“ în „Atilla“ - „ultimul şi cel mai puternic rege al hunilor’’ susţin ei.

Poetul naţional, judecat pe stradă

Ideea aceasta nu este una nouă şi s-a născut undeva la finele lunii mai a acestui an. Pentru a-şi atinge scopul, extremistul Csibi Barna se foloseşte de o breşă din cadrul legislaţiei locale care permite, la Capitolul VII, art. 109, alineatul 2, ca un proiect de hotărâre să fie înaintat de unul sau de mai mulţi cetăţeni cu drept de vot, dacă este susţinut prin semnături de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot a unităţii administrativ-teritoriale respective. În colectarea de semnături, Noua Gardă Maghiară (organizaţie interzisă prin lege în Ungaria) s-a aliat cu o altă organizaţie extremistă numită Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate, grupare al cărei nume face trimitere la organizarea administrativ-teritorială a Ungariei Mari. Mai mult, acest demers este încurajat şi de autorităţile locale, funcţionari ai statului român, precum viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Antal Attila, şi primarul Raduly Robert Kalman, care au dat dispoziţie ca fiecare locuitor de pe strada Mihai Eminescu să fie consultat dacă este sau nu de acord cu schimbarea denumirii. Practic, un „referendum stradal“ sau un proces public care trebuie să îl condamne sau nu pe poetul Mihai Eminescu dacă a fost sau nu „ungarofob“ şi „xenofob“. În cazul în care va fi găsit vinovat, poetul naţional al ţării noastre ar putea fi „condamnat“ la înlocuirea sa din nomenclatorul străzilor unui oraş românesc, dintr-un stat unitar, aşa cum ni-l garantează Constituţia României. În atare condiţii, ar trebui să ne aşteptăm ca prin aceste forme de „autonomie locală“ încurajate de legiuitorii locali şi ignorate de autorităţile române centrale, în viitorul apropiat, schimbarea denumirii oraşului Miercurea Ciuc sau chiar luarea numelui oficial de „Ţinutul Secuiesc“ să fie doar o chestiune care ţine de voinţa unor extremişti maghiari şi de o legislaţie locală proastă, ce poate fi exploatată la orice colţ de stradă!