Pantelimon Halipa, o comparație între români și corciturile boierești din Basarabia

23 aprilie 2012
“Cu toate ca raul in administrarea acestei provincii provenea de la guvernatorii rusi, dupa cum au dovedit toate anchetele ordonate de catre guvernul din Petersburg, in anul 1828, tarul Nicolae I suspenda autonomia de care se bucura pana atunci provincia noastra, si-i da denumirea mai intai de regiunea Basarabia si mai tarziu de gubernia Basarabia si este administrata, cu mici exceptii, dupa legile rusesti. S-a introdus o administratie pur ruseasca, s-a exclus limba romaneasca din toate institutiile si a inceput rusificarea. In toate posturile de comanda, sub presiunea samovolniciilor guvernatorilor, au fost numiti numai rusi. Rezistenta romaneasca a fost infranta.

Situatia creata sileste pe romani, tarani si boieri, sa paraseasca avutul lor si sa fuga cu miile peste Prut, in Moldova libera, desi sub suzeranitate otomana. Astfel fug cele mai valoroase elemente, in frunte cu maresalul nobilimii Basota, Bucsaneanu, Rosetti etc. In urma acestor fugari, raman sate si mosii intregi pustii. Daca cineva reusea sa vanda avutul sau, apoi aceasta vanzare se facea pe pret de nimica, se vindeau cu 5 lei sau 3 ruble hectarul. (Nota: “Basarabia”, Academicianul Berg, Petersburg, anul 1923, pag. 68).


Astfel intre anii 1828 – 1830, o mare parte din nobilimea bastinasa ce au luat parte la administratia autonoma a Basarabiei, a fugit in Moldova din dreapta Prutului, iar cei ce au ramas au constituit o minoritate neputincioasa in fata stapanirii straine.


Nobilii moldoveni, in aceasta situatie grea, create de suspendarea autonomiei, au fost nevoiti sa renunte la lupta dusa de ei atata timp pentru autonomie si limba. Ei s-au lasat ademeniti de administratia ruseasca si au renuntat la aspiratiile acestui popor si la tot ce era national, alaturandu-se conducerii de stat. Drept recompense pentru noua lor atitudine, li s-au conferit titluri de nobili, mosii si posture in administratia ruseasca. Treptat, aceste elemente tradatoare s-au rusificat, fie prin contactul direct cu rusii, fie prin casatoria fiicelor lor cu ofiteri si functionari rusi, fie prin trimiterea tineretului la scoli rusesti.


In situatia creata, imperialismul rusesc nu se putea baza numai pe elementele autohtone, care ramasesera foarte putine, si de aceea este nevoit sa recurga la alte mijloace, pentru a atrage de partea sa elemente care nu aveau nimic comun cu interesele si traditiile poporului roman dintre Prut si Nistru. Pentru aceasta tarismul creaza alte baze politice, atribuie sub forma de cadou pamantul nostru, recurgand la alte elemente, pe care sa se sprijine in actiunea sa de dez-nationalizare a poporului dintre Prut si Nistru, prin daruirea pamantului nostru romanesc.


Astfel gasim in cartea “Bugeacul”, la pag. 5, Editura Zemstvei Akkerman, pag. 264, ca s-au dat la persoanele mai jos notate urmatoarele suprafete de teren:

                                                                                                            Deseatine
Consilierul de stat, contele Karl Nescerode (neamt)                          10.000
General-maior Mihail Roler                                                                3.000
Consilierul de stat Constantin Catacazi (grec)                                    6.000
Maria Sutu (de origine bulgara)                                                          4.000
Mostenitorilor general-maiorului Cornilovici                                      6.000
Vaduvei general-maiorului Hitrovo, nascuta Kutuzov                       6.000
Ruxandra Mavroeni                                                                            5.000
Dumitru Moruzi (grec)                                                                        6.000
Bulgacu (Director al postelor din Petersburg) 1826                           6.000
Protoiereului Cunitchi (rus)                                                                 2.000
Vaduvei Ruxada Vacarescu (romanca)                                              5.000
Moruzi Ralu                                                                                        5.000
Sotiei consilierului Negri-Ipsilanti, Elena                                           5.000
Consilierului Cunitchi                                                                         6.000
Colonelului Iacob Lamdorf                                                                2.000
Consilierului Mazarovici                                                                     3.000
Consilierului de stat Constantin Virlam                                              6.000
Consilierul Colearschi                                                                         6.000
Capitan-comandorul Vasile Mihailov                                                 2.000
Radu Caliarchi                                                                                    5.000
Colonelului Arseniev                                                                          2.680
Locotenetului Sreider                                                                         211
Ocupat prin abuz de sotia lui Gentucicov, Bender                             10.000
Locotenent-colonelului Dobronet                                                       5.000
EufrosinaMoruzi                                                                                 5.000
Colonelului Burtov                                                                             3.426
Constantin Petre Gurici                                                                      243
Generalului Alexe Sibirschi                                                                5.000
Medic-generalului Vlacov                                                                   4.000
Consulului Fantonide Verarilor                                                          5.000
Generalului Ivan Sabiniev                                                                   10.000
Generalului Ivan Vanu                                                                        2.000
Colonelului Karl Nesselrode                                                               10.000
Colonelului Alexei Alexeev                                                                5.000
Ruxanda Moruzi                                                                                 3.000
Ruxanei nascuta Sturza                                                                       10.000
Total:                                                                                                   89.890

 Dupa 1824
Baronului Frank                                                                                  2.000
Princ. Volcovschi                                                                                10.000
Gamalei                                                                                               7.000
Col. Canarin                                                                                        25.000
Hopech                                                                                                4.000
Rodokorah                                                                                          5.000
Rusaceov                                                                                             3.000
Gen. Eckein                                                                                        4.000
Hitrovo                                                                                                6.000
Total:                                                                                                   66.000


Col. Afasaniev                                                                                    7.000
Dubetchi                                                                                             3.000
Dunaev                                                                                                3.000
Bechendorf                                                                                         28.000
Scarlat                                                                                                 1.000
Peju                                                                                                     2.000
Djuminschi                                                                                          6.000
Arseniev                                                                                              2.000
Sreiber                                                                                                 2.000
Total:                                                                                                   54.000
Deseatina = masura agrara ruseasca, egala cu 1.09 ha

 Asa ca massa taraneasca, la un moment dat, s-a pomenit singura, fara nici un ajutor, cu exceptia catorva familii de boieri, care au ramas credinciosi marilor idealuri nationale. Printre acestia mentionam familia lui Alexandru Hasdeu, din satul Cristinesti, jud. Hotin, cu cei doi fii ai sai, Nicolae, care dupa ce a terminat studiile, e invinuit de activitate subversiva si este condamnat la inchisoare unde moare la varsta de 20 de ani; Bogdan P. Hasdeu, care se refugiaza in Romania, unde desfasoara o bogata activitate literara, istorica si filologica, ca profesor la facultatea de filologie, membru al academiilor de stiinta din mai multe tari europene.
Alexandru Hasdeu a fost membru al Academiei de stiinte din Bucuresti, insa rusii nu i-au permis sa vina in Romania niciodata, nici macar atunci cand se sarbatorea alegerea lui ca membru al Academiei.

Alexandru Hasdeu a fost un talentat de seama, insa multe din lucrarile sale n-au fost tiparite, printer ele se numara balada “Cantarea femeii moldovence din Basarabia”.

Alexandru Hasdeu infiinteaza scoala judeteana din Hotin, unde multa vreme s-a predat limba romaneasca. Tot Alexandru Hasdeu a infiintat scoala de 7 ani din Zarojeni, jud. Hotin.

O alta familie de nobili moldoveni a fost cea a lui Vasile I. Stroescu, tot din jud. Hotin, satul Trinca, cu cei 4 fii ai sai: Mihail, Constantin, Gheorghe si Vasile, luptatori neinfricati ai romanismului. Despre bunatatea si activitatea, sociala si filantropica a fratilor Stroescu nu se poate scrie intr-un carnet restrains de amintiri. Despre filantropia, viata si activitatea lor pe teren national si social se pot scrie volume intregi. Eu insa nu pot sa nu amintesc macar cate ceva despre activitatea lor si foarte pe scurt, si aceasta numai pentru a face o comparatie intre romani si corciturile boieresti, care au tradat poporul in cel mai greu moment din viata sa.

Mihail Stroescu a luptat timp indelungat pe langa guvernul tarist, pentru a se deschide o catedra de limba romana pe langa Universitatea din Odessa, oferind in acelasi timp sumele necesare pentru intretinerea ei, dar guvernul rus nici n-a vrut sa auda despre infiintarea aceastei catedre.

Infiinteaza tot pe cont propriu un spital model pentru taranii moldoveni in comuna Stolniceni, jud. Balti. Spitalul este inzestrat cu cele mai moderne aparate. In spital sunt angajati cei mai buni medici care, periodic, sunt trimisi pentru specializare la Viena, Paris si Berlin. Spitalul a fost inzestrat de Stroescu cu o gospodarie bine organizata, daruind spitalului 1000 de hectare. Tot Stroescu a construit o cladire in Brasov, unde functioneaza un camin de ucenici, fii de romani.

Dar cel mai mare filantrop a fost fratele sau, Vasile Stroescu.

Activitatea lui pe o scara larga incepe in anul 1892 si dureaza pana in 1918 cand, vede Romania Mare cu ochii lui, fiind primul presedinte al parlamentului Romaniei Mari.

Desi este nevoit sa studieze in limba ruseasca, sufletul sau ramane legat de nazuintele poporului nostru de pretutindeni.

Studiile superioare le-a facut la colegiul nobilimii din Nejin din apropierea Moscovei, apoi la Facultatea de drept din Petersburg. Din satul sau natal Trinca si pana la Moscova, calatorea cu postalionul timp de 2 saptamani. Dupa terminarea studiilor s-a instalat in satul Branzeni din jud. Balti, unde se ocupa personal de gospodaria sa, fiind ajutat de un taran, mos Ion Hrib. A ajutat in mod efectiv taranimea din toate satele si mai ales elevii si studentii, care-i solicitau sprijinul.

El calatorea prin toate regiunile locuite de romani: Vechiul Regat, Transilvania, Maramures etc. si sub impresia lipsurilor la care erau supusi romanii, singur lua initiativa de indreptare si ajutorare.

Calatorind prin Maramures, l-a surprins ca marea massa de tarani din acea regiune lucrau la un pret de mizerie, la exploatatorii de paduri. Vasile Stroescu, luand contact cu preotii si invatatorii localnici, precum si cu cooperatorii romani, ia initiativa infiintarii unor cooperative forestiere din Maramures, in care scop daruieste treptat un milion de coroane. Daca cooperativele se prezentau la licitatie, conform legilor, erau preferati, fata de alti concurenti. Venitul acestor exploatari prin cooperative proprii, imbunatatea viata muncitorilor. Aceasta activitate se gaseste tiparita in buletinul cooperatiei romanesti prin anii 1920 – 1923. Un exemplar din aceste buletine a fost vazut de mine la un conducator al cooperatiei romane, Balamaci.

Alta data, calatorind prin nordul Moldovei, Vasile Stroescu a fost impresionat de mizeria scolilor satesti din acea regiune, care aveau localuri necorespunzatoare, cu o singura sala de clasa, fara curte etc.

Adresandu-se conducerii judetului, el a cerut sa i se intocmeasca devizul pentru construirea a 10 scoli satesti, din fondurile lui proprii.

Conditiile puse de acesta au fost de a se construi scoli mari spatioase, cu doua sali de clasa, cu locuinta pentru director, cu magazine, grajd pentru vite ce eventual ar avea directorul, o gradina de un ha., unde invatatorii sa invete copiii sa sadeasca si sa altoiasca copaci etc. Cand s-au prezentat aceste planuri si devize lui Stroescu, el a depus valoarea acestor constructii la institutiile de depuneri pe seama prefecturii, pentru a se construi cele aratate.

La receptionarea constructiilor trebuia sa fie invitat si Vasile Stroescu, pentru a se convinge de indeplinirea acestor sarcini. Aceasta intamplare, in legatura cu scolile din Moldova, mi-a povestit-o dupa unirea din 1918, chiar Vasile Stroescu.

Acest filantrop a acordat burse anuale in suma de 300 ruble aur, adica 825 lei absolut la toti studentii romani ce studiau fie la Universitatile din Iasi si Bucuresti, fie la cele din Budapesta, Viena, Berlin sau Paris. La acordarea burselor, Stroescu le spunea sa invete cat mai bine si sa nu uite ca sunt romani.

Sumele acordate sa nu fie restituite sub nici o forma, insa fiecare student la randul lui, la terminarea studiilor, trebuia sa ajute pe alti student, daca i-o permiteau mijloacele materiale.

Am mentionat numai cateva fapte ale fratilor Stroesti.
Ei au ignorant si condamnat distractiile de la Paris si Monte Carlo.

Prin anul 1830, marea massa de tarani moldoveni, parasiti de conducatorii sai, a ramas singura la dispozitia administratiei rusesti, pe seama ureadnicilor (jandarmilor, zemschii nacialnic) un fel de pretori, care-i conduceau si-i umileau. Taranii erau supusi la tot felul de rechizitii, carau alimente si furaje, iar toata vara coseau fan pentru armata. Muncind in continuu pentru armata, ei nu aveau timp sa se ocupe de gospodariile proprii. Taranii saracisera complet.

Situatia economica dezastruoasa a taranimii din Basarabia a ingrijorat si pe conducatorii rusi, fapt care rezulta din urmatoarele date din lucrarea lui Leon Casso, ministru in guvernul de la Petersburg, “Russia la Dunare”, pag. 64: “Pradaciunile armatei de ocupatie se inmultesc, despre ele vorbesc nu numai strainii rauvoitori noua (rusilor), ci si comandantii nostril militari. Basarabia fusesera transformata de catre armatele noastre (ruse) in stepa goala si popoarele aici locuitoare nu vor mai starui pentru interesele noastre rusesti. Populatia sufera si incepe sa se arate nebinevoitoare fata de noi rusii si nu numai paturile de sus, ci si cele de jos”.

Cu toata darzenia ruseasca de a-i rusifica, cu toate ca nobilii moldoveni s-au pus la dispozitia administratiei rusesti, cu toate ca multi din cei ce invatau in scolile rusesti nu se mai inapoiau la vetrele si satele lor, marea massa a populatiei moldovenestide pe tot cuprinsul teritoriului dintre Prut si Nistru au pastrat in inimile si sufletele lor sentimentele nationale ale neamului romanesc.

In linii mari, poporul avea cunostinte despre neamul sau, despre istoria trecutului si viata sa chinuita, despre jafurile avutului sau, despre umilintelela care l-au supus diferiti jefuitori, tatari, otomani si “pravoslavnici”. Mai stia poporul si despre vitejiile legendare si fara asemenare ale stramosilor sai. Toate aceste date se povestesc din mosi-stramosi, din tata in fiu, din generatie in generatie pana in zilele noastre. Poporul stia ca voevozii moldoveni la grele cumpene si amenintarile dusmanilor, trimiteau calareti la Cernauti, Hotin, Soroca etc., pentru recrutarea aparatorilor patriei. Stia de exemplu ca dupa o grea infrangere (unica din cele 40 de razboaie) voevodul Stefan cel Mare ranit, oboist si fara sa mai treaca prin Cetatea Neamtului, s-a dus la Hotin si Cernauti sa adune cea mai viteaza si buna oaste, cu care i-a gonit pe turci in trei zile.

Taranul moldovean, parasit de toti, e ca un stejar ciopartit de crengile lui de puterea vifornitei de la rasarit sau de unealta nemiloasa a dusmanului, prin puterea sevei ce patrunde de prin radacinile lui si-i da noi lastare si-l trezeste la viata. Asa si poporul nostru, dupa atatea jafuri, suferinte si umilinte, dupa atatea lupte pentru apararea sa, seva-sangele nobililor nostri stramosi-eroi zvancneste cu putere si da poporului o noua viata, noi vlastare.”

Sursa:
Pantelimon Halipa, Anatolie Moraru, Testament pentru urmasi, Chisinau, ed. Hyperion, 1991.

2 comentarii:

mihaimoldovean spunea...

"anchetele ordonate de catre guvernul din Petersburg, in anul 1928", cred ca ai vrut sa scrii 1828. In rest, articol foarte interesant.

Aneta spunea...

multumesc, Mihai. am corectat.

Trimiteți un comentariu

:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-} :)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: