Etnonimul «român (valah)» în izvoarele rusești, partea I

19 septembrie 2011

(…) Pe parcursul sec. XV-XVIII autorii rusi au scris un numar impunator de relatari privind calatoriile lor in Moldova. In majoritatea cazurilor autorii folosesc in scrierile lor numele etnic extern al românilor, anume cel de «valah (voloh, vlah)» si derivatele acestuia. Pelerinii rusi gasesc in Moldova pe aceiasi valahi (români) ca si in Valahia (Muntenia).

Istoricul român Gh. Bezviconi, in volumul sau «Calatori rusi in Moldova si Muntenia», face o lista intreaga de cercetatori rusi, ale caror marturii ne vor ajuta sa facem lumina in problema pusa de noi. Ne vom focaliza succint asupra scrierilor unora dintre acestia.

In anul 1414 ieromanahul Zosima, in drum spre Tarigrad, trece prin Moldova si constata ca ea este o «Tara Voloha», iar Nistrul – «trecere si granita voloha».

Calatorul si publicistul rus Ivasko Peresvetov, care a petrecut cinci luni la curtea lui Petru Rares, in «plangerile» sale catre tarul rus arata ca domnitorul Moldovei este «voievod voloh», iar Moldova – tot o «Tara Voloha».

Aceeasi informatie ne-o transmite in 1539 negustorul si dilpomatul Trifon Korobeinikov. Trecand in drumul sau spre Ierusalim si prin Moldova, el scrie ca aceasta este «Tara Voloha», iar domnitorul ei – «gospodar» sau «voievod voloh».

«Cneaz voloh», «tara voloha», «mitropolit voloh», «gospodar voloh» - aceasta este terminologia folosita de pelerinul rus Vasili Iakovlev Gagara din Kazan. Si acesta a vizitat Moldova fiind in anii 1634-1637 in drum spre Ierusalim si Egipt.

Arsenii Suharev, arhidiaconul manastirii Ciudo, a trecut prin Moldova de doua ori – in 1649 si in 1651. In scrierile lui, ne spune Gh. Bezviconi, Suharev relateaza ca, dupa ce a mers prin Putivl, Kiev, Sargorod, a purces «spre Tara Voloha», trecand Nistrul spre «partile vlahe». Este evident ca pentru Suharev «Tara Voloha» este Moldova.

Mentionam ca in scrierile sale Suharev ii da termenului «volohi» caracteristici etnice, bunaoara atunci cand ii enumera pe volohi in sirul altor popoare.
Descriind tratativele sale cu hatmanul Hmelnitki privind rugamintea acestuia catre tar de a-l primi «sub ocrotirea sa» si de a-i acorda ajutor, hatmanul ameninta ca, in caz contrar, se va uni «cu turcii, cu volohii, cu muntenii si cu ungurii si va parjoli tara (Rusia – n.n.) ca pe Tara Voloha».
Acelasi continut etnic pentru termenul «voloh» il descoperim si la sfarsitul relatarii lui Suharev. Acolo gasim mentiuni privind componenta etnica a populatiei targului Ismail. «Ismailul, scrie Suharev, este un targ mare: se spune ca ar avea vreo opt mii de case, insa cetate n-are, ci numai targ. Aici traiesc turci, tatari, greci, volohi, cei ce au fugit de la volohi, deoarece volohii sunt aici pe aproape…».

Si Petru I al Rusiei, fiind invitat in 1711 de Dimitrie Cantemir sa «elibereze» Moldova de sub turci, era constient de faptul ca anume etnia valaha (adica româna) cuprindea teritoriul din partea dreapta a raului Nistru. El nu mentioneaza existenta unei etnii moldovenesti. Vom reproduce cateva pasaje din al sau «Jurnal» concludente in acest sens.

«In 1702, scria tarul rus, in Varsovia, regele suedez a inspectat o companie de valahi, carora le-a poruncit sa arate exercitiile lor, cum se bat si ataca, si cu ei insisi a luat parte la atacul lagarului sau».

«(1706). In lupta la care au luat parte rusii, saxonii si polonii, iar de alta – suedezii si o parte de poloni si vlahi, rusii au obtinut victoria».

«(1708). La 01 august, la Smoliani, am atacat Kanifer, partizan al regelui suedez, cu cativa dragoni si valahi…».

«(19 august 1709). Generalul maior Volkonski cu regimentul sau, cu cazacii si volohii, au atacat «obozul inamic» ».

«(18 mai 1709). Valahii nostri, trecand raul Vorskla (pe langa Poltava), unde inamicii pasteau caii de cealalta parte a raului, i-au gonit si au dus caii lor la armata noastra».

«La 30 mai (1711) s-a primit stirea ca feldmaresalul Seremetiev, cu cavaleria a sosit la granita valaha, la fluviul Nistru. La targul Rascov feldmaresalul a trecut fluviul, a sosit aproape la Iasi, reprezentanta gospodarilor valahi, si a trimis acolo pe brigadierul Korotkov cu un detasament pentru a primi pe gospodarul valah Principele Dimitrie Cantemir, care catva timp inainte de aceasta, ca un crestin evlavios, a facut prin solul sau capitulatie de supusenie fata de autocratia tarului».

«La 17 iunie (1711) a trecut peste Nistru toata armata (rusa) si (tarul cu tarina) au innoptat in apropierea oraselului valah denumit Soroca, la granita cu Podolia».

Asadar, la inceputul sec. al XVIII-lea pentru tarul rus si, deci, si pentru Cancelaria si curtea acestuia, dar si pentru diplomatia Rusiei, fluviul Nistru era «granita valaha», iar locuitorii Moldovei, inclusiv ostasii si donitorul nu erau altcineva decat valahi. Moldovenii erau numiti cu numele dat tuturor românilor de straini.

Este important sa mentionam in acest context ca profesorul universitar rus A.A. Kotiubinski, care a studiat, printre altele, si evenimentele de la Prut din 1711, inclusiv intentia lui D. Cantemir de a elibera Moldova de sub turci cu ajutorul Rusiei, scrie in 1872 o lucrare, in titlul careia autorul in loc de termenul «valahi», asa cum scria si Petru I in «Jurnalul» sau, foloseste termenul «români», si anume «Relatiile dintre slavii de sud si românii pe timpul lui Petru I».
Este evident ca cercetatorul Kotiubinski punea in notiunea de «român» acelasi sens pe care il punea Petru I in termenul «valahi». Si unul si celalalt se refereau la aspectul etnic al notiunii de «român». Avem o dovada in plus ca numele etnic «român» si «valah (voloh)» sunt identice si exprima etnia unuia si aceluiasi popor – cel românesc.

Insa, incepand cu a doua jumatate a sec. al XVIII-lea, Rusia manifesta un interes tot mai mare pentru cotropirea Tarilor Române – in scrisorile militarilor si diplomatilor, in scrierile pelegrinelor rusi gasim cazuri cand locuitorii Moldovei sunt numiti «moldoveni». Se folosesc si derivatele cuvantului «moldovean», dar in majoritatea lor autorii n-au avut in vedere un continut etnic, national, ci unul teritorial, geografic, localizator. (…)

Generalul si ambasadorul rus la Istanbul Nicolai Vasilievici Repnin, care in 1775 a trecut prin Moldova si Muntenia, (pentru prima data – n.n.) in scrisoarea sa catre imparateasca Rusiei, pomeneste de asa zisa «natiune moldoveneasca».

(Insa) peregrinii rusi – staretul Leontie (1701), ieromonahul Severski (1704) din Novgorod, Ipolit Visenski din Cernigov (1707) – folosesc termeni si expresii de felul «Tara Moldoveneasca», «domn moldovean», «moldoveni», «capitala Moldovei», dar si «Tara Voloska».

Pentru ieromonahii Macarie si Silvestri, Mihail Racovita era «domnitor» sau «domn» al Moldovei, «voievod moldovenesc», dar si «gospodarul Tarii Moldovenesti si Volosesti». Prin denumirea dubla a tarii - «Moldovenesti si Volosesti» - ieromonahii Macarie si Silvestru, probabil, au vrut sa precizeze doua aspecte: unul – cu continut teritorial geografic, al doilea – cu continut etnic. Ne amintim ca aceste doua aspecte sunt cuprinse si in termenul «Moldo-Vlahia» (una din denumirile Tarii Moldovei – n.n).

Gheorghe Ghimpu
(Sursa: «Constiinta nationala a românilor moldoveni», Gheorghe Ghimpu)

5 comentarii:

Anonim spunea...

Fals domnule! Volohi eraqu denumiti moldovenii si romanii la fel precum ii numim nemti pe germani, austrieci si elvetieni, cu toate ca sunt 3 entitati nationale separate! Terminati cu falsificarea analfabetă si dementă istoriei, mancurtilor!

Anonim spunea...

MIRON COSTIN- 1675

"şi ţărâi noastre, Moldovei şi Ţărâi Munteneşti
NUMELE CEL DIREPTU de moşie, IESTE RUMÂN,


cum să răspundŭ şi acum toţi acéia din Ţările Ungureşti lăcuitori şi munténii ţara lor şi scriu şi răspundŭ cu graiul: ŢARA ROMÂNEASCĂ."

MIRON COSTIN-1675

"Cum vedem că, măcară că ne răspundem acum moldovéni,
iară NU ÎNTREBĂM: ştii moldovenéşte?, ci ŞTII ROMÂNEŞTE?"


Grigore Ureche:

«Românii câţi se află locuitori în Ţara Ungurească şi la Ardeal, şi la Maramoraşu de la un loc sântu cu moldovenii şi toţi de la Râm se trag...».

Miron Costin:

«Ca si noi, si muntenii se numesc ROMÂNI
RUMÂN este un nume schimbat in cugetarea anilor de la ROMÂN...»
(Cronica polona: Despre limba RUMÂNEASCA).

Dimitrie Cantemir:

«Inainte de toate, chiar daca acest (neam) a fost impartit in trei tinuturi de capetenie,
totusi toti se cheama cu acelasi nume de ROMÂNI,
DISPREŢUIND adica dand de-o parte NUMELE DE VALAHI
,

care le-a fost dat de catre popoarele barbare.
Caci ROMÂNII care traiesc si astazi in Transilvania, deasupra fluviului Olt, in tinutul numit Maramures, nu-si dau numele de valahi, ci de ROMÂNI (martori imi sunt toti locuitorii tuturor natiilor din Transilvania). Cei din Valahia (pe care grecii din vremuri apropiate ii numesc ungrovlahi, iar noi, moldovenii, ii numim munteni – caci au luat in stapanire mai multe locuri muntoase) isi dau si ei la fel numele de ROMÂNI, iar tarii lor de ŢARA ROMÂNEASCĂ, adica in latineste: TERRA ROMANA."

Dimitrie CANTEMIR:

"Noi, moldovenii, LA FEL NE SPUNEM ROMÂNI,
iar limbii noastre nu dacica,
nici moldoveneasca, ci ROMÂNEASCĂ, astfel ca, daca vrem sa-l intrebam pe un strain de stie limba noastra,
nu-l intrebam: «Scis moldavice?», ci «ŞTII ROMÂNEŞTE?», adica (in latineste): «Scis Romanice»?»

Dimitrie CANTEMIR in «Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor»:

«neamul moldovenilor, muntenilor, ardelenilor...
TOŢI cu un nume de obste ROMÂNI SE CHEAMĂ».

Anonim spunea...

Stanislav Semcinscki (Ucraina):

“Slavii de rasarit ii numeau pe timpuri CU UN SINGUR NUME atat pe locuitorii Moldovei, cat si pe cei din Valahia, chiar si pe o buna parte din locuitorii Transilvaniei;
TOŢI ERAU pentru ei VOLOHI (VALAHI).


Domnitorul Moldovei Stefan cel Mare era pentru ucraineni

“Stefan Voevod VOLOSKIY” (Stefan Voievod al VALAHIEI)
, iar Moldova era numita VALAHIA,
locuitorii ei – VOLOHOVENI-BOLOHOVENI,
adjectivul “voloski, valaski” avea semnificatia “ceea ce tine de principatul Moldovei”.


Până şi lingvistul HAHOL O. Strijak din cartea aparută în 1994 la Kiev:

«În Ucraina de răsărit ERAU NUMIŢI VOLOHI moldovenii ADICĂ ROMÂNII».

Anonim spunea...

Cercetatorul Ion Eremia, doctor habilitat in istorie:

ÎNAINTE de descalecatul lui Dragos, pe teritoriul Moldovei au existat CÂTEVA Valahii-ROMÂNII (adica, «tari» – n.n.) si aici locuiau valahi =ROMÂNI.

O Valahie(ROMÂNIE) a fost acea cu centrul la Suceava.
Alta isi avea centrul in orasul Siret.

O alta VALAHIE(ROMÂNIE) se afla in bazinul raului Moldova cu centrul la Baia, oras numit si Molde, Civitas Moldaviae, Moldavia.

Anume aceasta formatiune a fost ocupata de Dragos, aici au fost instalati de catre regalitatea maghiara primii voievozi din Maramures, anume ea a fost acea Tara Moldava («terre nostre Moldauane», 1360) supusa Ungariei si locuita de români (olahos).
Ion Eremia noteaza in cartea sa ca

“la origine statul intemeiat de Bogdan I venit dupa Dragos, s-a numit ŢARA ROMÂNEASCĂ a Moldovei”, in felul acesta subliniindu-se ca

MOLDOVA ERA ŞI ERA O VALAHIE(ROMÂNIE), in sensul de tara locuita de ROMÂNI.

Anonim spunea...

"Terminati cu falsificarea analfabetă si dementă istoriei, mancurtilor!"

Tovarăşe, MANKURT eşti chiar tu pentru că se vede că tot nu ai învăţat
DE UNDE VENEAU Dragoş şi Bogdan!

Descălecătorii Dragoş şi Bogdan au trecut Carpaţii DIN PROVINCIA ROMÂNEASCĂ Maramureş.


Bogdan I din Cuhea(Maramureş)a venit împreună cu românii din peste 300 de sate,din Maramureşul istoric, de la sud şi nord de râul ROMÂNESC TISA,pământ ROMÂNESC acum SUB OCUPAŢIE RUSO-HAHOLEASCĂ ,numit de haholi TRANSCARPATIA.
Doar ştiai asta nu?
Nu ştiai?Nu ştiai de ÎNTÂIUL DESCĂLECAT ?

Deci daca STRĂ-BUNELUL lui Ştefan cel Mare şi Sfânt ERA ROMÂNUL Bogdan I din Cuhea,Maramureş,Ştefan ce era?
ERA ROMÂN !



Ştii CE A PUS Maria de Mangop a doua soţie a bunelului Ştefan cel Mare şi Sfânt SĂ FIE SCRIS pe icoana ce a dăruit-o Sfântului Munte Athos?
Nu?Uite aşa scrie:

”Maria Doamna Moldo-VALAHIEI”.

Trimiteți un comentariu

:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-} :)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: