Familia Casso

17 iunie 2011

«Casso isi gasesc originea la Negades din Epir (Dosarul din Arhivele Statului din Chisinau). Stramosul lor Stefan a venit in Basarabia in 1823, s'a casatorit cu Roxanda P. Leonard, din care i-s'au nascut copii: Constantin (1837), Aristid (1838-1920), Nicolae si Elena Gh. Donici. Cumnatul sau, Iordachi Leonard, la 1855, certat cu dansul pentru mostenirea lui Vasile Leonard, fratele sau, i-a stabilit urmatoarele date de origine pe care le-a expus in rapoarte.

Stefan Casso a fost fiul unui cetatean din Negades, Constantin, ceeace in 1833 recunoaste insusi Casso, cari isi zicea emigrant in Moldova, cu gradul de caminar. Mai tarziu Casso a dovedit ca si tatal sau a fost in Moldova, venind in 1793 cu Mihail (…), care l-a facut serdar. Ambele aceste grade Leonard le numea false, Casso fiind baiat la bacanie, apoi negustor la Iasi (1816-1821). Probegit de la eteria din Bucovina, el a jefuit pe stapanul sau Petrino, refugiindu-se in Basarabia, de unde ii cerea extradarea guvernul austriac. In aceasta origine intunecata, spun batranii, trebue sa cautam izvorul nationalismului fiului lui Stefan, Nicu Casso, care vroia sa se arate adevarat Moldovan.

Nicu Casso («N.C. Casso» de N. Gafencu, ed. Chisinau, 1926) s'a nascut la 10 Mai 1839 la Ciutulesti jud. Soroca. El a facut studii in colegiul Richelieu din Odessa, apoi in strainatate, unde s'a interesat in special de cultura franceza si filozofie. Casso a fost cel mai aprig nationalist din Basarabia, dorind sub Cuza-Voda sa rascoale chiar provincia impotriva Rusiei.

El a fost membru al «Junimii», careia i-a donat fonduri pentru tipografia (Nationala), prieten cu V. Pogor, Donici, Bantas si alti literati si nationalisti.

La Chiscareni jud. Balti, Casso a strans insemnate colectii si o rara biblioteca; el a fost mecenat si filantrop, poreclit «filozoful din Chiscareni».

Pentru a sprijini miscarea nationala, Casso a intemeiat la mosia sa o scoala profesionala moldoveneasca (romaneasca); el a ajutat pe multi Moldoveni apti de stiinta, a fondat spitalele din Balti si Flamanzeni, etc.

In zemstva Casso a fost foarte popular, fu ales (1888-96) si maresal al jud. Balti, insa nemultamit de Rusi a parasit Basarabia, murind in 1904 la Paris.
El a fost casatorit cu Smaranda D. Bantas (1849-1913), subit moarta langa piramidele Cairului.

Acestui mare nationalist ii datorim dezvoltarea culturii moldovenesti (romanesti) in massele largi ale poporului, prin functionari neinsemnati si intelectuali mici, cari au jucat rolul cel mai insemnat in Unire.

Fratele lui Nicu Casso, Aristid s'a casatorit cu Alexandra, fiica negociantului din Odessa Spiridon Mavro-Biazii. I s'au nascut doi copii: Efrosina (1862-1915) (Al. Krupenski) si Leonid.

Cel mai insemnat din familia sa, Leonid Casso, renumitul ministru al Rusiei, s'a nascut la 8 iunie 1865. El a facut studii stralucite, terminate in seminarul juridic din Berlin, intors in Rusia, in 1892, el a fost numit docent la universitatea Iurievski, unde aterminat studiul sau pentru demnitatea de magistru «Succesiunea mostenitorilor in obligatiile mostenitorului» (1895).
In acelasi an, el a fost mutat la catedra dreptului cetatenesc din Harcov, apoi la Moscova, unde a fost si inspector, mai tarziu, director al colegiului tareviciului Nicolae.

Casso a fost un om de cultura si intelepciune exceptionala, fiind autorul mai multor insemnate studii in rusa si germana, tratand chestiuni din dreptul cetatenesc, ostzeic, pamantesc, etc. Trei opere ale lui se rapoarta la Basarabia: «Dreptul bizantin in Basarabia» (1907), «Rusia pe Dunare si formarea regiunii Basarabia» (1913) si «Petru Manega, codificatorul uitat al dreptului basarabean» (1914).

La sfarsitul lunii Septembrie 1910 Casso a fost numit ministru al instructiei publice. El a fost un conservator moderat, care nu se amesteca in politica, om foarte energic si cu initiativa. V. Purischevici il numea viitor premier ministru, cand pe neasteptate Casso, la 26 Noiembrie 1914, a murit.


Nota:
Casso si Hancu: opera premergătoare moțiunii de Unire a jud. Bălți

Insemnati ajutori a gasit (Nicu) Casso in energicul presedinte al zemstvoului (Balti), Grigore Vichentie Olsevski, mosier la Miclauseni, decedat in 1899 si in Calistrat Petru Hancu. (…)

Calistrat Hancu a fost reprezentant al familiei boeresti saracite asezate la Durlesti. Studiile secundare el le-a facut la liceul I din Chisinau, impreuna cu Leopold Gh. Sitinski. Fiind elev bun a fost luat ca preparator in casa acestuia din urma, casatorindu-se mai tarziu ca sora sa Nadeja Sitinski.

Hancu a intrat la S.-Petersburg la Institutul de mine, apoi, avantat de curentul literar poporanist; intors in Basarabia a reusit la examenuld de invatator, a absolvit Academia Militara de Medicina din capitala, a facut stagiul necesar ca medic al marinei, ajungand in sfarsit medic al zemstvoului jud. Balti.

Casso s'a bucurat mult gasind intr'insul un ajutor demn (…) care s'a luptat pentru cauza nationala si binele poporului. Hancu a condus chiar si zemstvoul jud. Balti, a fost foarte popular si'n conlucrarea acestor doi barbati de frunte putem cauta primul impuls la Unire – motiunea jud. Balti, obtinuta la 3 Martie 1918»

Gheorghe G. Bezveconnai
(revista Viata Basarabiei)

3 comentarii:

Dragoș Galbur spunea...

interesant
chiar cu vreo 3 zile în urmă am urmărit o emisiune la TV d-re familia dată.

Aneta spunea...

marele Hancu de la Orhei a ridicat candva rascoala impotriva Domnitorului pentru ca acela impartea functiile boieresti grecilor.
Casso pare sa fi fost grec. neobisnuit este ca, peste secole, in zemstva Balti isi unesc efortul reprezentantii acestor doua familii (care in trecut ar fi fost dusmani) si lupta pentru cauza nationala a Basarabiei.

Nicu Casso ar fi si un exemplu exceptional pentru etnicii 'nostri' minoritari..

cornelia guju spunea...

Unde pot afla mai multe despre Aristid(e) Casso? Dar emisiunea, de care zicea Dl. Galbur mai sus, unde o pot găsi?

Mulțumesc!

Trimiteți un comentariu

:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-} :)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: