Problema existentei scolilor in prima jumatate a secolului XX era una dintre cele ardente. In Basarabia, invatamantul se facea in scoli primare, scoli de 7 ani (mixte, de fete ori de baieti). Oricum ele nu cuprindeau majoritatea populatiei.
Ca sa ne imaginam tabloul deplin al invatamantului in Basarabia, redam mai jos un raport succint din anul 1922, prezentat in «Calendarul Basarabiei» (pp. 147-149):
«Scolile primare din Basarabia
Chestiunea invatamantului in Basarabia este de cea mai mare importanta, pentru ca dintre toate provinciile romanesti Basarabia este cea mai inapoiata din punct de vedere al culturii.
In anul scolar 1921-1922 se gaseau in provincia aceasta 453 971 de copii, cari trebueau sa frequenteze scoala. Fata cu anul scolar precedent (1920-1921), exista pentru anul in curs un plus de scolari de 16 610.
Din acest total de copii in varsta de scoala: 398 459 au fost romani, iar 55 512 au fost straini. In proportie fata de totalul copiilor, copiii de romani au raportul de 87.7%, iar copiii de straini, 12,3%.
In aceeasi ordine de idee, trebuie sa consideram la copiii romani, ca baietii vin in raport de 53,8%, iar fetele 45,2% ; la straini raportul scade pentru baieti 51.5% si se urca pentru fete la 48.5%.
Acest total general de copii in varsta de scoala reprezinta 17.1% din totalul populatiei fixe a Basarabiei. Si ceea ce trebuie de retinut este faptul, ca din totalul de 453 971 de copii, numai 113 956 au frequentat mai mult sau mai putin regulat cursul, iar restul au frequentat cursul in mod neregulat, sau nici nu s’au inscris la scoala.
Prin urmare cifrele ne arata, ca din marele numar de copii basarabeni, cari au dreptul la lumina si cultura, numai a patra parte au vazut scoala, iar restul de trei parti au fost destinati de a ramane in acelas intuneric, in care s’au gasit si se gasesc si parintii lor (subl. n).
Daca ii asezam pe diferiti copii pe categorii, si daca aratam pentru fiecare categorie si proportia suta la suta cu numarul total al celor buni de scoala, atunci avem datele urmatoare:
(…) Rezultatele scolare in ceea ce priveste frequenta si absolvirea au fost mai bune in cursul anului scolar 1920/1921, decat in cursul anului scolar 1921/1922.
Daca socotim numai pe elevii, care au frequentat regulat cursurile, precum si pe cei care au absolvit si s’ar presupune ca au urmat deasemeni regulat atunci rezulta ca pentru anul scolar 1920/1921 au fost 131 187 de scolari adevarati in curatul inteles al cuvantului, iar in 1921/1922, numai 130 417.
Restul deci de 306 174 de copii pentru anul 1920/1921 si de 323 554 de copii pentru anul 1921/1922, au fost din acei cu totul neregulati, sau cari nu au urmat deloc scoala.
Se constata deci un regres in ceea ce priveste invatamantul, regres care este cu atat mai mare, cu cat s-a inmultit numarul de copii, care trebuie sa fie dati la scoala. Deasemeni acest regres este cu atat mai mare, cu cat in anul scolar 1920/1921 functionasera numai 1540 de scoli primare, pe cand in anul scolar 1921/1922 au functionat 1714, adica cu un plus de 174 de scoli.
Era deci rational ca in anul curent mai multi copii sa se lumineze si sa invete carte, decat in anul precedent.
Cauza principala trebuie sa o cautam in mai multe fapte, si anume:
a) Majoritatea dintre localurile de scoli au devenit improprii si nu mai pot ocupa decat un numar mic de elevi.
b) Cele mai multe dintre scoli, desi prevazute in buget, nu au functionat, fie din cauza lipsei de personal, fie din cauza lipsei de combustibil.
c) In multe scoli au fost numiti profesori rusi, cari nu intelegeau limba romana, asa incat copiii satenilor moldoveni nu intelegeau cursurile si de aceea au fost nevoiti sa se retraga din scoala (subl. n.).
Este deci absolut necesar, pentru dezvoltarea culturii nationale din Basarabia, ca sa se ia masuri urgente pentru indreptarea acestui rau, pentru ca numai astfel vom putea reduce numarul mare de analfabeti, pe care il avem in aceasta provincie.
E. Giurgea»
Aceste triste constatari survin in urma unei realitati dureroase: pana in anul 1918, Basarabia, aflata sub ocupatia Rusie tariste, nu avea decat scoli de zemstva, asa-zisele scoli de stat rusesti. Se invata in scoli primare alfabetul chirilic, studierea se facea in limba rusa, elevii asimiland materia de predare cu mare dificultate, fiind necunoscatori ai limbii de ocupatie.
La cele 4 clase se mai adauga un an in scopul studierii fortate a limbii ruse. Rezultatul final era deplorabil. Abia, ca se insusea cate ceva din obiectul «Religie»; la obiectul «Aritmetica» programul scolar tarist prevedea pentru clasa I numararea pana la 100, pentru clasa III – numararea pana la 1000. Era deci un sistem de predare extrem de simplist, fara performante pedagogice.
Astfel a durat situatia din 1812 pana in 1918.
Se mai facea carte in scolile parohiale bisericesti, conduse de preotul ori diaconul satului.
Despre cum se studia deja in scoala romaneasca, ne putem forma o concluzie doar luand cunostinta cu unul din manualele timpului. Profesorul de biologie si chimie al scolii din Racovat (judetul Soroca), domnul Ilie Soimu, aflat acum la pensie, a avut generozitatea de a ne pune la dispozitie un manual editat in a. 1929, destinat scolilor primare din intreaga Basarabie. Manualul respectiv demonstreaza cu lux de amanunte seriozitatea, profunzimea, consistenta sistemului de invatamant romanesc – in cazul dat este vorba de scoala primara romana de pana la anul 1940.
Acest material pedagic dcumentar demonstreaza inca o data ca scoala facuta in limba nationala, scoala neamului, cum ar fi spus Constantin Noica, este incomparabil superioara oricarei scoli venite dinafara, impuse cu forta.
Extras din Tabla de Materii, clasele I-IV (1929)
(…)
II. Cetirea
1. Scolarul bun…49
2. Copilul ascultator…54
3. Cei doi frati…54
4. Toamna…62
5. La scoala…70
6. Toamna (versuri)…81
7. Pe drum…87
8. Costica cel murdar…87
9. Copiii milosi...94
10. Marinica la mere...101-110
11. Nuca verde…110
12. Copilul viteaz…117
13. Un joc nesocotit…118
14. Unirea face puterea…125
15. Copilul neascultator…129
16. Cele doua piersici...136
17. Cersetorul...142
18. Magarul pacalit...160
19. Ghinda si dovleacul…190
20. Ma arde apa…254
(…)
IV. Gramatica
1. Programa analitica si instruct. …21
2. Fiinte si numele lor…50
3. Lucruri si numele lor…54
4. Propozitiunea…63
5. Scrierea propozitiunilor…71
6. Aplicare pentru p.5…81
7. Aplicare pentru p.5…88
8. Formarea si scrierea propozitiunilor. Aplicare. …102
9. Desfacerea propozitiunilor in vorbe…111
10. Scrierea cuvintelor din prop. …118
11. Desfacerea cuvintelor in silabe…125
12. Desfacerea cuvintelor in silabe…130
13. Desfacerea cuvintelor in silabe…137
14. Sunetele. Literele...164
15. Vocale si consonante...171
16. Subiectul...176
17. Predicatul…207
18. Nume ce se scrie cu litera mare…235
19. Analiza. Subiectul si predicatul sunt parti principale…240
20. Analiza. Subiectul si predicatul sunt parti principale…250
21. Nume ce se scriu cu litera mare…256
(…)
VII. Aritmetica
1. Programa si instructiunile…31
2. Formarea si scrierea numerelor 1-10. Compunerea si descompunerea lor. Adunari si scaderi...51
3. Inmultirea si impartirea in cercul numerelor 1-10…53
4. Formarea si scrierea numerelor 1-20. Compunerea si descompunerea lor…56
5. Adunarea numerelor dela 1-20…59
6. Probleme de adunare cu rezultat pana la 20…65
7. Scaderea numerelor dela 1-20…68
8. Probleme de adunare si scadere cu rezultat pana la 20…73
9. Inmultirea si impartirea numerelor 1-20…77
10. Probleme compuse cu rezultat pana la 20…83
11. Formarea si scrierea numerelor 20-30. Compunerea si descompunerea lor…85
12. Adunarea in cercul numerelor 1-30…89
13. Scaderea numerelor dela 1-30…89
14. Probleme compuse din adunari si scaderi cu rezultat pana la 30…96
15. Inmultirea si impartirea numerelor 1-30… 99 si 104
16. Formarea si scrierea numerelor1-50. Compunerea si descompunerea lor..107
17. Adunarea numerelor 1-50…112
18. Scaderea numerelor 1-50…115
19. Inmultirea si impartirea numerelor 1-50…120
20. Formarea si scrierea numerelor 50-60…123
21. Compunerea si descompunerea numerelor 50-60…127
22. Adunarea numerelor 1-60…131-135
23. Scaderea numerelor 1-60…138 si 140
24. Inmultirea numerelor 1-60…145
25. Impartirea numerelor 1-60…149
26. Notiunea de sfert…152
27. Probleme compuse cu rezultat pana la 60…166
28. Inmultirea numerelor 1-100. Tabla inmultirii…204
29. Numeratia decadica pana la 100. Nu meratia cu o suta luata la unitate simpla…220
30. Formarea si scrierea numerelor pana la 1000. Compunerea si descompunerea lor…224
31. Adunarea orala a numerelor 100-1000…228
32. Scaderea orala a numerelor 100-1000…230
33. Lungimile, Masurarea lungimilor. Metrul si decametrul…233
34. Hectometrul si Kilometrul. Multiplii metrului…236
35. Lichidele. Masurarea lichidelor. Litrul. Decalitrul. Dubluldecalitru…242
36. Hectolitrul. Kilolitrul. Multiplii litrului…244
37. Adunarea scrisa a numerelor 100-1000. Cazul I…261
38. Adunarea scrisa a numerelor 100-1000. Cazul II…264
39. Proba adunarii…267
40. Scaderea scrisa a numerelor 100-1000. Cazul I…275
41. Scaderea scrisa a numerelor 100-1000. Cazul II…278
42. Proba scaderii…284
VIII. Istoria
1. Programa si instructiunile…32
2. Despre familie si sat…53
3. Legenda intemeerii satului…59
4. Cuma crescut si s'a infrumusetat satul nostru…68
5. Viata unui om de seama ridicat din satul nostru…78
6. Povestire in legatura cu cladirea bisericii si cu scoala…85
7. Legende in legatura cu raul, cu valea sau cu vreo ruina din apropiere…92
8. Lectura istorica…99
9. Neamul Romanesc si Tara Romaneasca…107
10. Regele si familia regala…116
11. Stramosii nostri…123
12. Legenda lui Gelu…128 si 135
13. Legenda lui Negru Voda…154
14. Legenda lui Dragos Voda…154
15. Condeele lui Voda…169 si 175
16. Soldatul lui Tepes…180
17. Viata stramosilor in comparatie cu a noastra…214
18. Legenda Cetatii Neamtului…222
19. Daniel Sihastrul…249 si 253
20. Stefan cel Mare si Vrancioaia…263
21. Aprodul Purice…272
22. Movila lui Burcel…283
23. Legenda Manastirii Putna…297
24. Mihaiu si Calaul…320
(…)
Amintiri despre scoala, Zinovia Stefan Ganga (a.n. 1933):
«Eu am facut clasa intai de patru ori – m-am dus la scoala de 6 ani, in anul 1939. In '40, au venit rusii. Am facut iarasi clasa intai: trebuia sa invat obligatoriu alfabetul rusesc…
In anul 1941 au venit din nou romanii – iarasi am invatat in clasa intai, adica am facut clasa unu.
Am invatat pana-n martie 1944, in scoala romaneasca, am urmat clasele a II-a, a III-a, si in 1944 iarasi au venit rusii. Eu am pornit invatatura de la inceput: inca odata am urmat clasa intai, in scoala sovietica…
Asa am invatat, pana m-am maritat, pana in anul 1950. In '50, mi-a sosit cavalerul de pe front, viitorul meu sot. Zic «de pe front», caci cum era etunci, el mai slujise dupa razboi in Armata Sovietica si facuse in total sapte ani de militarie.
M-am casatorit si am terminat cu «scolile» mele.»
Material documentar adunat de Alexandru Moraru (istoric, publicist); publicat in 2006, Chisinau.
Ca sa ne imaginam tabloul deplin al invatamantului in Basarabia, redam mai jos un raport succint din anul 1922, prezentat in «Calendarul Basarabiei» (pp. 147-149):
«Scolile primare din Basarabia
Chestiunea invatamantului in Basarabia este de cea mai mare importanta, pentru ca dintre toate provinciile romanesti Basarabia este cea mai inapoiata din punct de vedere al culturii.
In anul scolar 1921-1922 se gaseau in provincia aceasta 453 971 de copii, cari trebueau sa frequenteze scoala. Fata cu anul scolar precedent (1920-1921), exista pentru anul in curs un plus de scolari de 16 610.
Din acest total de copii in varsta de scoala: 398 459 au fost romani, iar 55 512 au fost straini. In proportie fata de totalul copiilor, copiii de romani au raportul de 87.7%, iar copiii de straini, 12,3%.
In aceeasi ordine de idee, trebuie sa consideram la copiii romani, ca baietii vin in raport de 53,8%, iar fetele 45,2% ; la straini raportul scade pentru baieti 51.5% si se urca pentru fete la 48.5%.
Acest total general de copii in varsta de scoala reprezinta 17.1% din totalul populatiei fixe a Basarabiei. Si ceea ce trebuie de retinut este faptul, ca din totalul de 453 971 de copii, numai 113 956 au frequentat mai mult sau mai putin regulat cursul, iar restul au frequentat cursul in mod neregulat, sau nici nu s’au inscris la scoala.
Prin urmare cifrele ne arata, ca din marele numar de copii basarabeni, cari au dreptul la lumina si cultura, numai a patra parte au vazut scoala, iar restul de trei parti au fost destinati de a ramane in acelas intuneric, in care s’au gasit si se gasesc si parintii lor (subl. n).
Daca ii asezam pe diferiti copii pe categorii, si daca aratam pentru fiecare categorie si proportia suta la suta cu numarul total al celor buni de scoala, atunci avem datele urmatoare:
(…) Rezultatele scolare in ceea ce priveste frequenta si absolvirea au fost mai bune in cursul anului scolar 1920/1921, decat in cursul anului scolar 1921/1922.
Daca socotim numai pe elevii, care au frequentat regulat cursurile, precum si pe cei care au absolvit si s’ar presupune ca au urmat deasemeni regulat atunci rezulta ca pentru anul scolar 1920/1921 au fost 131 187 de scolari adevarati in curatul inteles al cuvantului, iar in 1921/1922, numai 130 417.
Restul deci de 306 174 de copii pentru anul 1920/1921 si de 323 554 de copii pentru anul 1921/1922, au fost din acei cu totul neregulati, sau cari nu au urmat deloc scoala.
Se constata deci un regres in ceea ce priveste invatamantul, regres care este cu atat mai mare, cu cat s-a inmultit numarul de copii, care trebuie sa fie dati la scoala. Deasemeni acest regres este cu atat mai mare, cu cat in anul scolar 1920/1921 functionasera numai 1540 de scoli primare, pe cand in anul scolar 1921/1922 au functionat 1714, adica cu un plus de 174 de scoli.
Era deci rational ca in anul curent mai multi copii sa se lumineze si sa invete carte, decat in anul precedent.
Cauza principala trebuie sa o cautam in mai multe fapte, si anume:
a) Majoritatea dintre localurile de scoli au devenit improprii si nu mai pot ocupa decat un numar mic de elevi.
b) Cele mai multe dintre scoli, desi prevazute in buget, nu au functionat, fie din cauza lipsei de personal, fie din cauza lipsei de combustibil.
c) In multe scoli au fost numiti profesori rusi, cari nu intelegeau limba romana, asa incat copiii satenilor moldoveni nu intelegeau cursurile si de aceea au fost nevoiti sa se retraga din scoala (subl. n.).
Este deci absolut necesar, pentru dezvoltarea culturii nationale din Basarabia, ca sa se ia masuri urgente pentru indreptarea acestui rau, pentru ca numai astfel vom putea reduce numarul mare de analfabeti, pe care il avem in aceasta provincie.
E. Giurgea»
Aceste triste constatari survin in urma unei realitati dureroase: pana in anul 1918, Basarabia, aflata sub ocupatia Rusie tariste, nu avea decat scoli de zemstva, asa-zisele scoli de stat rusesti. Se invata in scoli primare alfabetul chirilic, studierea se facea in limba rusa, elevii asimiland materia de predare cu mare dificultate, fiind necunoscatori ai limbii de ocupatie.
La cele 4 clase se mai adauga un an in scopul studierii fortate a limbii ruse. Rezultatul final era deplorabil. Abia, ca se insusea cate ceva din obiectul «Religie»; la obiectul «Aritmetica» programul scolar tarist prevedea pentru clasa I numararea pana la 100, pentru clasa III – numararea pana la 1000. Era deci un sistem de predare extrem de simplist, fara performante pedagogice.
Astfel a durat situatia din 1812 pana in 1918.
Se mai facea carte in scolile parohiale bisericesti, conduse de preotul ori diaconul satului.
Despre cum se studia deja in scoala romaneasca, ne putem forma o concluzie doar luand cunostinta cu unul din manualele timpului. Profesorul de biologie si chimie al scolii din Racovat (judetul Soroca), domnul Ilie Soimu, aflat acum la pensie, a avut generozitatea de a ne pune la dispozitie un manual editat in a. 1929, destinat scolilor primare din intreaga Basarabie. Manualul respectiv demonstreaza cu lux de amanunte seriozitatea, profunzimea, consistenta sistemului de invatamant romanesc – in cazul dat este vorba de scoala primara romana de pana la anul 1940.
Acest material pedagic dcumentar demonstreaza inca o data ca scoala facuta in limba nationala, scoala neamului, cum ar fi spus Constantin Noica, este incomparabil superioara oricarei scoli venite dinafara, impuse cu forta.
Extras din Tabla de Materii, clasele I-IV (1929)
(…)
II. Cetirea
1. Scolarul bun…49
2. Copilul ascultator…54
3. Cei doi frati…54
4. Toamna…62
5. La scoala…70
6. Toamna (versuri)…81
7. Pe drum…87
8. Costica cel murdar…87
9. Copiii milosi...94
10. Marinica la mere...101-110
11. Nuca verde…110
12. Copilul viteaz…117
13. Un joc nesocotit…118
14. Unirea face puterea…125
15. Copilul neascultator…129
16. Cele doua piersici...136
17. Cersetorul...142
18. Magarul pacalit...160
19. Ghinda si dovleacul…190
20. Ma arde apa…254
(…)
IV. Gramatica
1. Programa analitica si instruct. …21
2. Fiinte si numele lor…50
3. Lucruri si numele lor…54
4. Propozitiunea…63
5. Scrierea propozitiunilor…71
6. Aplicare pentru p.5…81
7. Aplicare pentru p.5…88
8. Formarea si scrierea propozitiunilor. Aplicare. …102
9. Desfacerea propozitiunilor in vorbe…111
10. Scrierea cuvintelor din prop. …118
11. Desfacerea cuvintelor in silabe…125
12. Desfacerea cuvintelor in silabe…130
13. Desfacerea cuvintelor in silabe…137
14. Sunetele. Literele...164
15. Vocale si consonante...171
16. Subiectul...176
17. Predicatul…207
18. Nume ce se scrie cu litera mare…235
19. Analiza. Subiectul si predicatul sunt parti principale…240
20. Analiza. Subiectul si predicatul sunt parti principale…250
21. Nume ce se scriu cu litera mare…256
(…)
VII. Aritmetica
1. Programa si instructiunile…31
2. Formarea si scrierea numerelor 1-10. Compunerea si descompunerea lor. Adunari si scaderi...51
3. Inmultirea si impartirea in cercul numerelor 1-10…53
4. Formarea si scrierea numerelor 1-20. Compunerea si descompunerea lor…56
5. Adunarea numerelor dela 1-20…59
6. Probleme de adunare cu rezultat pana la 20…65
7. Scaderea numerelor dela 1-20…68
8. Probleme de adunare si scadere cu rezultat pana la 20…73
9. Inmultirea si impartirea numerelor 1-20…77
10. Probleme compuse cu rezultat pana la 20…83
11. Formarea si scrierea numerelor 20-30. Compunerea si descompunerea lor…85
12. Adunarea in cercul numerelor 1-30…89
13. Scaderea numerelor dela 1-30…89
14. Probleme compuse din adunari si scaderi cu rezultat pana la 30…96
15. Inmultirea si impartirea numerelor 1-30… 99 si 104
16. Formarea si scrierea numerelor1-50. Compunerea si descompunerea lor..107
17. Adunarea numerelor 1-50…112
18. Scaderea numerelor 1-50…115
19. Inmultirea si impartirea numerelor 1-50…120
20. Formarea si scrierea numerelor 50-60…123
21. Compunerea si descompunerea numerelor 50-60…127
22. Adunarea numerelor 1-60…131-135
23. Scaderea numerelor 1-60…138 si 140
24. Inmultirea numerelor 1-60…145
25. Impartirea numerelor 1-60…149
26. Notiunea de sfert…152
27. Probleme compuse cu rezultat pana la 60…166
28. Inmultirea numerelor 1-100. Tabla inmultirii…204
29. Numeratia decadica pana la 100. Nu meratia cu o suta luata la unitate simpla…220
30. Formarea si scrierea numerelor pana la 1000. Compunerea si descompunerea lor…224
31. Adunarea orala a numerelor 100-1000…228
32. Scaderea orala a numerelor 100-1000…230
33. Lungimile, Masurarea lungimilor. Metrul si decametrul…233
34. Hectometrul si Kilometrul. Multiplii metrului…236
35. Lichidele. Masurarea lichidelor. Litrul. Decalitrul. Dubluldecalitru…242
36. Hectolitrul. Kilolitrul. Multiplii litrului…244
37. Adunarea scrisa a numerelor 100-1000. Cazul I…261
38. Adunarea scrisa a numerelor 100-1000. Cazul II…264
39. Proba adunarii…267
40. Scaderea scrisa a numerelor 100-1000. Cazul I…275
41. Scaderea scrisa a numerelor 100-1000. Cazul II…278
42. Proba scaderii…284
VIII. Istoria
1. Programa si instructiunile…32
2. Despre familie si sat…53
3. Legenda intemeerii satului…59
4. Cuma crescut si s'a infrumusetat satul nostru…68
5. Viata unui om de seama ridicat din satul nostru…78
6. Povestire in legatura cu cladirea bisericii si cu scoala…85
7. Legende in legatura cu raul, cu valea sau cu vreo ruina din apropiere…92
8. Lectura istorica…99
9. Neamul Romanesc si Tara Romaneasca…107
10. Regele si familia regala…116
11. Stramosii nostri…123
12. Legenda lui Gelu…128 si 135
13. Legenda lui Negru Voda…154
14. Legenda lui Dragos Voda…154
15. Condeele lui Voda…169 si 175
16. Soldatul lui Tepes…180
17. Viata stramosilor in comparatie cu a noastra…214
18. Legenda Cetatii Neamtului…222
19. Daniel Sihastrul…249 si 253
20. Stefan cel Mare si Vrancioaia…263
21. Aprodul Purice…272
22. Movila lui Burcel…283
23. Legenda Manastirii Putna…297
24. Mihaiu si Calaul…320
(…)
Amintiri despre scoala, Zinovia Stefan Ganga (a.n. 1933):
«Eu am facut clasa intai de patru ori – m-am dus la scoala de 6 ani, in anul 1939. In '40, au venit rusii. Am facut iarasi clasa intai: trebuia sa invat obligatoriu alfabetul rusesc…
In anul 1941 au venit din nou romanii – iarasi am invatat in clasa intai, adica am facut clasa unu.
Am invatat pana-n martie 1944, in scoala romaneasca, am urmat clasele a II-a, a III-a, si in 1944 iarasi au venit rusii. Eu am pornit invatatura de la inceput: inca odata am urmat clasa intai, in scoala sovietica…
Asa am invatat, pana m-am maritat, pana in anul 1950. In '50, mi-a sosit cavalerul de pe front, viitorul meu sot. Zic «de pe front», caci cum era etunci, el mai slujise dupa razboi in Armata Sovietica si facuse in total sapte ani de militarie.
M-am casatorit si am terminat cu «scolile» mele.»
Material documentar adunat de Alexandru Moraru (istoric, publicist); publicat in 2006, Chisinau.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: