Republica Moldova e un stat parazitar, format conform unui plan al Moscovei

Interviu Vladimir Besleaga: „RM e un stat parazitar, format conform unui plan al Moscovei”

Desi a fost deputat in primul parlament al RM, Vladimir Besleaga nu a semnat Declaratia de Independenta. In august 1991, el avusese ocazia sa plece pentru prima data in America si, nedorind sa rateze aceasta sansa, a aflat stirea despre independenta RM la radio. Revenit acasa, Besleaga a vrut, totusi, sa semneze Declaratia, insa nu i s-a permis. De ce s-a intamplat asa, cine si cum a vrut ca RM sa fie un stat independent si in ce masura ne-a reusit, cititi in interviul de mai jos.

Pavel Paduraru - Dle Besleaga, cine nu v-a permis sa semnati Declaratia de Independenta?

- Cand m-am intors din SUA, m-am dus la secretarul parlamentului, profesorul Ion Turcanu – un antiunionist convins – si l-am rugat sa-mi dea sa semnez si eu Declaratia de Independenta. El mi-a spus: „Ei, n-are nicio importanta! Ce-ti trebuie matale sa semnezi?”. Peste catva timp, la una dintre sedinte, alti deputati absenti la 27 august au cerut sa semneze Declaratia. S-au dus, au semnat si s-au intors. Nu stiu de ce, dar n-am iesit cu ei – daca mi se refuza o data, eu nu mai bat in acea usa.

- Cand ati aflat la radio ca RM este independenta, v-ati bucurat?

- Ideea independentei plutea in aer dupa puciul de la Moscova, cand republicile sovietice isi proclamasera suveranitatea. RM s-a declarat independenta printre ultimele, fiindca la noi se mergea, de fapt, pe ideea reintregirii neamului. In aceasta directie se lucra mult, insa nu la nivel de presedinti, ci de sefi de guverne. Mircea Druc si Petre Roman erau ca doi frati, amandoi erau pentru unire si, in consecinta, au fost detronati. S-au facut multe demersuri in aceasta privinta, dar n-am gasit sustinere la Iliescu, nici la spicherul parlamentului roman Alexandru Barladeanu.

- De ce Romania era contra unirii?

- Deoarece exista un scenariu pregatit demult, la Moscova, ca republicilor unionale sa li se acorde suveranitate si independenta, dupa care toate sa fie bagate in CSI, urmarindu-se restabilirea URSS. La finele anilor ’90, Pavel Borodin, fostul sef al administratiei de la Kremlin, spunea ca rusii au un plan de refacere a imperiului, esalonat pentru 50 de ani de la destramarea Uniunii, timp in care vor face totul – prin presiuni economice, diversiuni si coruptie – ca sa reanimeze colosul sovietic. Bucurestiul a fost contra unirii pentru ca in 1990 Iliescu a semnat cu Moscova un tratat de prietenie care stipula neamestecul Romaniei in strategia geopolitica ruseasca. Adrian Nastase era ministru de Externe si, dupa o vizita la Moscova, a facut o escala la Chisinau, unde s-a intalnit cu noi. Eu l-am intrebat de ce n-a discutat cu rusii problema pactului Ribbentrop-Molotov, dar Nastase a tacut…

- Cum si cine l-a promovat la functia de presedinte pe Mircea Snegur si care era pozitia primului presedinte vizavi de unire?

- Pentru unire au fost Mosanu, Hadarca si o serie de alti demnitari, dar Snegur – niciodata. Nu el s-a dus la Bucuresti ca sa discute cu Iliescu, ci Mosanu, caruia presedintele roman i-a refuzat intalnirea si l-a trimis in locul sau pe Barladeanu. Nu stiu ce au vorbit, dar Mosanu imi spunea ca romanii au refuzat unirea. Snegur era o persoana necunoscuta, care abia isi facea cariera. Imi amintesc ca a venit la Uniunea Scriitorilor sa tina o cuvantare si era foarte aproximativ si nereprezentativ. Poate ca a fost promovat si pentru ca avea sotie rusoaica – cu altii rusilor le-ar fi fost mult mai greu sa lucreze. E adevarat ca Snegur a simpatizat cu ideea nationala, dar numai in limitele limbii si alfabetului. Omul care tinea toate haturile in mana si care l-a lansat pe Snegur a fost profesorul Ion Borsevici – cel care a condus circa 20 de ani Institutul Pedagogic „Ion Creanga” si a citit comunismul stiintific acolo, si care a devenit apoi consilierul principal al sefului statului…

- Cum comentati afirmatiile ca Frontul Popular urma indicatiile Kremlinului?

- Ca sa-ti dai seama de acest lucru e suficient sa iei anul 1988, cand a fost creat Frontul, si sa vezi unde a ajuns el acum… Am auzit, din gura lui Rosca, precum ca toate fronturile populare din republicile unionale au fost constituite cu scopul de a sustine restructurarea, la indicatiile CC de la Moscova, in persoana lui Iakovlev si Sevardnadze. Mai tarziu, au fost facute publice listele pregatite de seful KGB-ului rusesc, Kriucikov, prin care erau numiti sefii fronturilor populare. In acele liste figureaza si numele presedintelui PPCD… E drept ca Rosca a pledat nu atat pentru restructurare, cat pentru problema nationala, cea a limbii si a istoriei, dar nu a tinut linia nationala la modul categoric. Caci, cum a putut el sa voteze ulterior, impreuna cu Voronin, demiterea guvernului Sturza – primul executiv proeuropean?!

- Adica, toata multimea de oameni, care veneau si dormeau noptile in Piata Marii Adunari Nationale, crezand sincer in ideea nationala, a fost manipulata?

- Dar eu te intreb: de ce Voronin se proclama proeuropean? Si el stie din start ca asta nu se va produce, pentru ca UE nu are nevoie de o tara saraca, cu o guvernare comunista. Da, a fost manipulare. Atunci era un entuziasm, o euforie totala, veneau delegatii din toata lumea si bietii oameni credeau intr-adevar ca lucrurile se vor schimba spre bine. Numai peste un an si jumatate, dupa ce a fost detronat Druc si agrarienii au dizolvat parlamentul, s-a vazut ca totul e dirijat din alta parte.

- Cum explicati metamorfoza prin care a trecut, in acesti ani, Iurie Rosca?

- Zviad Gamsakhurdia, seful frontului din Georgia, a fost detronat de Sevardnadze, dupa care a fugit in munti unde a fost prins si executat. Liderul frontului ucrainean, Veaceslav Ciornovil, a fost omorat intr-un accident rutier inscenat, iar liderul din Azerbaidjan s-a retras si a disparut. Numai Rosca a ramas in picioare pana azi – asta-i miracolul care da de gandit. Am impresia ca el a fost santajat sau amenintat cu moartea, desi nu trebuie sa trecem cu vederea faptul ca Rosca e politicianul ce urmareste nu interesele cauzei, ci ale sale proprii. Ca sa-si realizeze aceste interese si sa ajunga la putere, el a facut un joc bine regizat si continua la fel. La noi, toti au cedat, nimeni n-a vrut sa fie victima, n-a avut curajul sa-si sacrifice viata si cariera.

- Ce rol ar putea sa aiba RM in strategia geopolitica ruseasca pentru viitor?

- Balticii au avut statalitate pana in 1940. Ucraina a avut independenta in 1918. Tarile din Caucaz, care si-au declarat independenta dupa destramarea imperiului rus, au fost ocupate in perioada Razboiului Civil. Basarabia a fost a Romaniei… Cand s-a aplicat scenariul Snegur, in Declaratia de suveranitate s-a stipulat ca RM isi proclama neutralitatea. Tocmai aceasta urmarea scenariul secret rusesc, caci despre destramarea URSS se stia inca de la inceputul anilor ’70… Actualul regim le-a multumit celor care i-au pregatit drumul – fiica lui Snegur este ambasadoarea RM in Suedia, fiul lui Borsevici a fost ambasador in China, iar Nicolae Chirtoaca, cel care a formulat capitolul despre neutralitate din Declaratia de suveranitate, a fost trimis ca ambasador in SUA. La noi niciun scriitor n-a fost ambasador!

– De ce astazi nimeni nu mai reuseste sa adune atata multime de oameni la actiunile de protest?

- A trecut timpul, nu mai e momentul – fenomenele sociale au evolutia si epoca lor. In afara de asta, PPCD avea experienta de a aduna oamenii, dar dupa ce au tradat ideea, lumea nu-i mai crede. Altii s-au imprastiat prin toate tarile si nu-i mai aduni.

- Care era, in 1991, starea de spirit a clasei politice si cum vedea ea viitorul RM?

- Cei mai multi tineau cu Moscova si nu vroiau unire. Pana la puci, toti agrarienii nomenclaturisti erau in asteptarea unor mari evenimente, sperand ca Uniunea Sovietica se va reface. Deputatul Krilov mi-a spus in secret, inainte de puci, ca „se asteapta evenimente mari”. Mai tarziu, dupa proclamarea Independentei, Eltin, Kravciuk si Suskevici au dezavuat Tratatul din 1924 despre formarea URSS, dar peste numai cateva luni s-au grabit sa semneze cu totii formarea CSI.

- S-a opus cineva deciziei lui Snegur de a adera la CSI?

- Cand s-a intors de la Alma-Ata, unde a semnat acordul de intrare in CSI, noi l-am chemat pe Snegur la fractiune si regretata Lidia Istrati l-a intrebat: „Dle presedinte, cum te-ai dus si-ai semnat documentul, fara sa vii in parlament si sa ne consulti?”. El a raspuns: „Am vazut ca toti semneaza si am semnat si eu”. Ulterior, intrarea in CSI a fost propusa parlamentului in repetate randuri, dar nu era ratificata. Ea a fost votata tocmai cand a venit Lucinschi – in prezidiu insa, nu in plenul parlamentului. Astfel, clasa politica de atunci fiind debusolata, se faceau multe ilegalitati.

- Dependenta de Moscova a clasei politice de atunci se explica prin frica?

- Nu neaparat. Cred ca era vorba si de dorinta multora de a le intra in voie rusilor. Cand a pornit Miscarea de eliberare nationala, ai nostri au hotarat sa apeleze la Lucinschi, care era prim-secretar al CC in Tadjikistan. Acesta a venit la Chisinau, dupa care a fost numit ambasador al RM la Moscova si le transmitea agrarienilor ce trebuie sa faca. Apoi, intorcandu-se din Rusia, i-a adunat pe toti sefii din raioane si le-a ordonat sa se faca deputati. Anume el a adus nomenclaturistii in parlament.

- Daca Chisinaul era umil in fata Moscovei, de ce au mai avut nevoie rusii sa creeze conflictul transnistrean?

- Din start, scenariul Moscovei urmarea sa tina Moldova in lat, fiind un teritoriu geostrategic important pentru iesirea rusilor in Balcani. Deputatii nostri si cei baltici au cerut in parlamentul sovietic dezavuarea pactului Ribbentrop-Molotov, s-a format si o comisie in aceasta privinta. La inceput CC spunea ca nici nu exista acest text, dar apoi, gratie lui Iakovlev, s-a dovedit ca el se afla intr-un safeu. Si atunci Lukianov, presedintele Congresului, a amenintat delegatii moldoveni ca in Moldova se vor crea trei republici, ca sa nu mai facem galagie. Au pornit miscarea prin gagauzi si transnistreni, dupa care s-a inceput razboiul. Aceasta a fost adevarata lupta, care ar fi putut sa ne asigure independenta de rusi. Generalul Costas spunea ca, de nu s-ar fi bagat Snegur ca sa dea ordin de retragere, i-am fi facut chiselita pe rusi. Aveam atunci militari pregatiti, care au dat dovada de un adevarat eroism, dar cand s-a vazut ca se inclina spre inabusirea rebelilor, a venit Rutkoi, in mod secret, s-a dus la Snegur si i-a spus: „Opriti-va! Altminteri, punem in miscare toata forta noastra si ne vom opri la Bucuresti”. Deoarece rusii spuneau ca tot ce se petrece aici e pornit din Romania. Astfel, totul s-a facut prin santaj si amenintare.

- Cum e posibila solutionarea conflictului transnistrean si ce parere aveti despre varianta discutata intre Voronin si Medvedev?

- Conflictul de pe Nistru nu are solutionare, caci rusii nu sunt dispusi sa piarda aceste teritorii. Sunt de acord cu Ion Cristoiu, care scria ca Rusia niciodata nu se va dezice de ambitiile ei, pentru ca acolo domina generalii. Numai SUA si Europa ar putea sa-i oblige pe rusi sa se retraga de aici, insa ma tem ca ei nu vor vrea sa intre in conflict cu Rusia, care doreste sa-si refaca statutul de supra-putere, insa n-o prea tin balamalele. Ea santajeaza cu petrolul, dar se poate intampla o minune ca, peste vreo 20 de ani, sa-i sece carburantii sau americanii sa inventeze alt combustibil. In ceea ce-l priveste pe Voronin, el face toate aceste miscari ca sa-si justifice functia…

- In ce conditii mai e posibila unirea cu Romania si cum vedeti viitorul RM?

- Pentru viitorul apropiat, nu vad nicio sansa de unire. Dar nici sanse de existenta RM nu are. Vad viitorul Basarabiei confuz si trist, fiindca aici nu exista nici constiinta statala, nici politica, nici electorat, iar partidele se inmultesc si joaca pentru o guvernare dictatoriala. RM nu are viitor. Pamantul acesta va mai fi o formatiune statala atata timp cat convine Moscovei si Occidentului. Un fel de fantoma care, ramasa intre Romania si Ucraina, poate fi al doilea Konigsberg.

- Si atunci care e insemnatatea independentei RM?

- S-a nascut un stat care se vrea independent, dar nu poate sa fie, pentru ca n-a avut istoria sa de independenta, iar partea asta de neam romanesc n-a avut constiinta statalitatii. Basarabia a fost ori provincie romaneasca, ori gubernie ruseasca, iar crearea unui nou stat, in conditii moderne, este foarte complicata pe un teritoriu mic, fara resurse naturale, fara industrie si intelectualitate. Aici domina mentalitatea arhaica, aproape feudala si de aceea comunistii isi fac mendrele. Numai unde este saracie, acolo comunistii vin si inving prin minciuna. RM e un stat parazitar, care nu produce nimic si numai consuma. Prin ce se face un stat modern? Mai intai, prin reforma scolara. Dar scoala noastra e la pamant – copiii nu invata si generatia viitoare nu este formata. Stabilitatea declarata este bahlire, balta.

– Conflictul din Georgia va avea vreun impact asupra RM?

- Nu, caci georgienii sunt oameni de curaj. Daca de la inceput ar fi existat si la noi o personalitate puternica, care ar fi stiut ce vrea si si-ar fi pus in joc pana si viata, unirea s-ar fi realizat. Chiar daca romanii nu doreau, vointa populara ar fi invins. – Pe atunci toata speranta se punea in scriitori – anume ei erau vazuti ca „salvatori ai neamului”. – Scriitorii au dat tonul, dar ei nu pot conduce o tara. Ei n-au fost si nici nu vor fi oameni de stat. Politica schimba structura creatoare a omului si el nu mai poate fi poet. Scriitorii pot face numai critica sociala si opozitie la orice putere – de aceea Platon spunea ca poetii incurca lumea. Si Mario Vargas Llosa a vrut sa fie presedinte in Peru, dar Alberto Fujimori – care apoi a pradat tara si a fugit – l-a batut in alegeri. Noi ne-am implicat atunci, fiindca eram singura categorie sociala care putea sa vorbeasca coerent si sa spuna ceva. Ceilalti erau absolut nevorbitori. De aceea agrarienii, cand au venit in parlament, furau programele noastre electorale. Iar cand n-au mai avut nevoie de noi, ne-au maturat…

- In afara de rusi, cine mai profita de situatia confuza, chiar haotica, din RM?

- Profita clanurile economice mafiote, locale si rusesti deopotriva, pentru ca aici se poate face orice in afara legislatiei. Romania are peste 100 de tone de aur, SUA – aproape noua mii de tone, dar cat aur are RM? Iata garantia independentei. Uitati-va ce face Banca Nationala, care avea o rezerva de 250 mln. de dolari. Cand au venit comunistii si aveau nevoie de bani, l-au speriat pe Talmaci si acum el face niste actiuni incredibile de jefuire a populatiei prin scaderea cotatiei valutelor straine si fortificarea leului. Un concern german spune ca leul moldovenesc e pe locul doi in lume. Va inchipuiti la ce absurditati s-a ajuns? Ce jaf se face aici?!.

- Exista la noi vreun partid politic ce ar putea sa se opuna Moscovei?

- Iti raspund prin cuvintele lui Miron Costin: „Moldova, fiind o tara mica, nice un lucru de sama nu au facut fara amestecul vecinilor”. La noi, ca sa ajungi la putere, trebuie sa te sustina sau Europa, sau Rusia. Din pacate, partide care se gandesc la popor si nu la beneficiile personale n-am avut si nici nu avem.

- Cum sarbatoriti dvs. Ziua Independentei?

- N-am sarbatorit-o si nici n-o sarbatoresc. E o sarbatoare-fictiune, care inseamna un gest frumos, disperat, de a realiza un vis care s-a spulberat.