FILM: Războiul Sfânt împotriva bolșevismului

11 aprilie 2011
Razboiul
Film documentar arata motivele intrarii Romaniei in razboiul antisovietic. Se folosesc si imagini de arhiva montate cu imagini filmate pe front de reporterii de razboi. . „Zdrobirea bolşevismului înseamnă salvarea patriei noastre şi siguranţa că urmaşii noştri vor trăi liberi, fără teama permanentă a pericolului ameninţător din răsărit. Pentru aceasta, lupta noastră trebuie să fie dusă până la înfrângerea definitivă a forţelor Satanei”.
Incheierea Pactului de neagresiune sovieto-german din vara anului 1939 a modificat substanţial raporturile de forţe în Europa. S-a procedat la o împărţire a sferelor de influenţă în Europa răsăriteană, fapt ce a afectat grav România, deschizând calea către pierderi de teritorii. Pactul a avut pentru politicienii români efectul „unui trăsnet din senin”.
La 1 septembrie 1939, Germania a invadat Polonia, iar două zile mai târziu Anglia şi Franţa au declarat război Germaniei. Astfel a început al doilea război mondial. La 7 septembrie, Consiliul de Coroană de la Palatul Cotroceni a decis neutralitatea României. Practic, această hotărâre era în favoarea aliaţilor tradiţionali, Anglia şi Franţa. In plus, România şi-a deschis graniţele pentru refugiaţii polonezi, guvernul şi preşedintele ţarii şi a permis tranzitul tezaurului naţional al Poloniei.
In aceste condiţii, sistemele de alianţă tradiţionale ale României, bazate pe relaţii speciale cu Anglia şi Franţa, Mica înţelegere şi înţelegerea Balcanică, au cunoscut ultima lor fază, premergătoare victoriilor răsLinătoare ale Germaniei în Europa din vara anului 1940. Situaţia grea a României s-a deteriorat şi mai mult în urma asasinării primului-ministru Armând Călinescu, omul de încredere al lui Carol al II-lea, la 21 septembrie 1939, de un grup de legionari, drept răspuns la lichidarea violentă a liderilor Gărzii de Fier în noaptea de 29/30 noiembrie 1938.
După evenimentele din septembrie 1939, România a urmărit să se menţină în afara conflictului militar şi să îşi păstreze capacitatea de reacţie militară. In acelaşi timp, dorind cu orice preţ păstrarea statu-quo-ului teritorial, şi sub impactul victoriilor Axei, guvernul de la Bucureşti a încercat reconcilierea cu legionarii şi a trecut la mobilizarea forţelor militare în faţa ameninţărilor sovietice, care se manifestau mai ales prin concentrarea de trupe la graniţele Basarabiei.
încercând să supravieţuiască în noul context politic internaţional, România s-a reorientat către Germania. Această întorsătură a fost impusă de înfrângerea Franţei în vara anului 1940. Interesul Germaniei pentru România provenea în principal din faptul că aceasta era unul dintre cei mai importanţi furnizori de cereale şi petrol.
Antonescu şi războiul
In toamna anului 1940, se considera că singura soluţie politică pentru menţinerea statului român era un regim de mână forte. Soluţia era bine văzută la Berlin, deoarece România era un element important în planurile strategice germane. In aceste condiţii s-a instaurat la 6 septembrie 1940 guvernul generalului Ion Antonescu. El a căutat să obţină o garanţie solidă pentru noile fruntarii ale ţării. De aceea, s-a orientat spre Germania, văzută ca o contrapondere la pericolul reprezentat de Uniunea Sovietică.
La 23 noiembrie 1940, România a aderat la Pactul Tripartit, intrând astfel în sistemul de alianţe al Axei. Intre 1940 şi 1944, România a avut un statut aparte în acest sistem, asemănător Finlandei. Colaborarea româno-germană nu a fost lipsită de animozităţi şi critici reciproce, partea română solicitând tot timpul revizuirea Dictatului de la Viena, în timp ce Hitler a reproşat mereu contactele de pace separate iniţiate de guvernul de la Bucureşti. Acelaşi caracter l-au avut şi raporturile între România şi Ungaria. Cele două ţări s-au suspectat reciproc de infidelitate, iar între 1943 şi 1944 au încercat să iasă din război. In relaţiile economice româno-germane s-au înregistrat numeroase exporturi de petrol şi cereale în favoarea Germaniei, care, în contrapartidă, a furnizat maşini, piese de schimb şi armament.
România nu a participat la agresiunea Axei contra Iugoslaviei în aprilie 1941, şi a refuzat să participe şi la împărţirea sa. începând de la 22 iunie 1941, România s-a angajat, împreună cu Germania, în războiul contra Uniunii Sovietice. Sub lozinca „războiului sfânt contra bolşevismului”, România a intenţionat la început doar să elibereze Basarabia şi nordul Bucovinei. Participarea României la război nu a avut la bază o convenţie militară cu Germania, căci deopotrivă Hitler şi Antonescu au mizat pe o victorie rapidă în condiţiile războiului-fulger.

1 comentarii:

Cernăuțeanu spunea...

interesant film mulțumesc

Trimiteți un comentariu

:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-} :)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: