Limba română, etnia română şi grupurile lingvistice din Republica Moldova

9 aprilie 2011

Text publicat in 2004:

(…) Una din cele mai grave greseli comise de autorul Conceptiei politicii nationale a Republicii Moldova (V. Voronin – n.n.) este atribuirea limbii ruse statut de «limba oficiala» si de «comunicare interetnica».


Si aici vreau sa-l intreb pe presedintele Voronin: in care tara, tovarase presedinte, ai vazut dumneata ca o limba straina sa prevaleze in fata limbii poporului bastinas (80% din populatie), a poporului care da denumirea tarii? Cu atat mai mult, ca Republica Moldova nici nu are hotare cu Federatia Rusa. A carei tara esti presedinte, tovarase Voronin? A Republicii Moldova sau a celor 10-12 procente de rusi, ucraineni, bulgari, gagauzi care se afla in diaspora? (…)


Vreau, totodata, sa amintesc tuturor celor care umbla cu tot felul de incercari de a federaliza Republica Moldova, un lucru: nu exista nici un temei pentru federalizare. Republica Moldova are o singura etnie – românii moldoveni, care locuiesc aici din timpuri predacice, adica de la inceputul lumii. In Federatia Rusa, de exemplu, exista neamuri care s-au constituit pe acele teritorii, unde locuiesc si astazi: baskiri, tatari, tuvini, s.a. Acolo se poate vorbi despre o federalizare…


In Republica Moldova, insa, locuieste o singura natiune – românii basarabeni, care inainte de ocupatia de catre Imperiul tarist in 1812 erau 96%. Celelalte, asa numite de actuala conducere, «etnii»: rusi, ucraineni, gagauzi, bulgari s.a. sunt grupuri lingvistice si nicidecum etnice. Etniile lor se afla in tarile de bastina: Rusia, Ucraina, Turcia, Bulgaria s.a. Aici, la noi, aceste grupuri lingvistice sunt o diaspora.


Si asa stand lucrurile, ele sunt datoare, subliniez (…) aceste grupuri lingvistice se afla intr-o tara straina si sunt datoare, sa respecte legile acestei tari: sa invete limba, sa respecte cultura, traditia, istoria, s.a.


Noi nu suntem datori sa le cream conditii speciale, sa le oficializam limba, mai ales ca in Republica Moldova rusii nu locuiesc «in mod traditional intr-o anumita zona», in marea lor majoritate sunt migranti, iar migrantii au un alt statut: ei trebuie sa se adapteze glotic cat mai curand posibil, ca sa se poata integra in societate. Anume astfel se procedeaza in toate tarile civilizate, cand e vorba de diaspore.


Aceste grupuri lingvistice: rusi, ucraineni, gagauzi, bulgari au fost aduse in Moldova pentru a diminua procentul de români, care de la 96% in 1812 a ajuns la 80% in 2003.


Tovarasii de la conducerea Republicii Moldova trebuie sa inteleaga ca limba de stat, cea româna, este si oficiala, trebuie sa fie si limba de comunicare in tara noastra. Declararea unei alte limbi decat cea româna drept limba de comunicare intre grupurile lingvistice afecteaza independenta, suveranitatea si integritatea statului Republica Moldova. (…)


«Limba, afirma Vasile Alecsandri, este tezaurul cel mai pretios pe care-l mostenesc copiii de la parinti, depozitul cel mai sacru lasat de generatiile trecute si care merita a fi pastrat cu sfintenie de generatiile care-l primesc».


Ce «tezaur cel mai pretios» pregateste presedintele Voronin copiilor si nepotilor nostri intru a-l mosteni? Oare tezaurul lasat de parintii, buneii, strabuneii nostri, de vreme ce continua politica tarista si sovietica de deznationalizare, politica antiumana care, incepand cu venirea la domnie a lui Petru I si Ecaterina a II-a, a celorlalti tari rusi, apoi a conducatorilor sovietici a incalcat grav drepturile etniilor anexate sa-si intrebuinteze limba materna in activitatea organelor de stat, administrative, judiciare, in scoli, in lacasurile religioase, in institutiile culturale?...


Procesul de rusificare era pus la nivel de stat. Elocvent in aceasta ordine de idei este Manifestul din 27 martie 1794 al rasculatilor din voievodatul Cracovia, in care se constata ca imparateasa Ecaterina a II-a «a calcat in picioare cele mai sfinte libertati ale polonezilor, incatusand in lanturi chiar si limba poloneza» (Izbrannie proizvedenia progresivnah poliskih maslitelei, vol. I, Moscova, 1956, p. 509).


Deosebit de graitoare este si confesiunea contelui N.P. Rumeantev, ministru de externe al Rusiei, care considera ca «drept modele eficiente de administrare a popoarelor cotropite pot servi doar acele regimuri politice care sunt in stare sa-i faca pe membrii etniilor cotropite sa-si uite originea, limba, stramosii, legile si straditiile nationale». In depesa sa secreta din 15/27 iunie 1809, adresata generalului S.F. Golitan, contele Rumeantev mentiona drept exemplu «stralucit», in aceasta privinta, cazul Bielarusiei, locuitorii careia «intr-un timp relativ scurt dupa incorporarea lor in Imperiul Rus si-au uitat limba, originea etnica si sub toate aspectele au devenit rusi» (Vnesneaia polotica Rossii XIX-ogo i naceala XX-ogo veca. Documenti rossiskogo ministerstva inostrannah del. Seria I, vol. V, Moscova, 1967, pp. 85-86).


O politica dura de rusificare a promovat Imperiul Rus si in Basarabia dupa 1812. Aflam din articolul cercetatorului C. Grama «Aspecte ale incalcarii egalitatii in drepturi a limbii vorbite de locuitorii Republicii Moldova», publicat in nr. 11-12, 2003, Limba Romana, ca «Asezamantul pentru ocarmuirea oblastei Basarabia» din 29 februarie 1828, prin articolul 62, a interzes completamente utilizarea limbii materne a bastinaselor in instantele de stat si judiciare ale regiunii, impunand monopolul absolut al limbii ruse: «Toate pricinile in locuirle prisudstvilor din oblastea Basarabia sa lucreaza pe limba rossieneasca». Mai tarziu a fost interzisa intrebuintarea limbii materne a autohtonilor in scoli si biserici.


La 1892, de exemplu, P.N. Batiuscov, un imputernicit al tarului rus cu problemele rusificarii cat mai urgente a românilor moldoveni, ii scria din Chisinau: «Daca dorim ca Basarabia sa devina cu adevarat provincie ruseasca, (…) trebuie ca prin intermediul scolii sa-i familiarizam pe tarani cu limba slavona bisericeasca si sa-i rusificam cel putin pe jumatate…»


Oare nu acelasi lucru incearca sa faca actualii conducatori ai Republicii Moldova? Ce altceva sa insemne incercarile de a ne lipsi de limba si istorie? Ce altceva sa insemne incercarile de a introduce limba rusa ca obiect obligatoriu la scoala? Ce altceva sa insemne aprobarea noii Conceptii a politicii nationale?... Nu mai vorbesc de tentativa de a promova Memorandumul Cozac, aberatie care inca nu a fost scosa, din pacate, de pe ordinea zilei?...


Cugeta, român moldovean din Basarabia, ce vor sa faca din tine si din neamul tau comunistii…


In baza textului publicat de Vlad Zbârciog

(Ceasul al doisprezecelea, ed. Pontos, 2008, Chisinau)

1 comentarii:

Anonim spunea...

Frumos articol merită cetit de mai multă lume!

Trimiteți un comentariu

:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-} :)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: