Mircea Druc: avem nevoie de un ideal pentru românii din Sudul Basarabiei

La lansarea volumului „Românii din Bugeac pe cale de dispariţie" de la Muzeul de Istorie al Bucureştiului, Mircea Druc a făcut apel la tânăra generaţie să îşi aleagă un ideal pentru care să lupte. Mircea Druc a rememorat că idealul său din tinereţe a fost dispariţia Uniunii Sovietice şi că este fericit pentru că şi-a putut vedea acest ideal împlinit. Fostul premier de la Chişinău a spus că fiecare generaţie îşi are nemulţumirile şi fericirile proprii însă nu trebuie să abandoneze lupta.

Mircea Druc a subliniat că este nevoie de un ideal pentru sprijinirea identităţii româneşti din Sudul Basarabiei.

Secretarul de stat al DRP Eugen Tomac a subliniat faptul că în formularul ucrainean de recensământ lipseşte rubrica „român" ceea ce explică prezenţa mare a „moldovenilor" în statisticile oficiale. Senatorul PSD Titus Corlăţean a făcut apel la instituirea unor măsuri concrete din partea statului român pentru sprijinirea identităţii româneşti în Bugeac. Senatorul PDL Viorel Badea a subliniat lipsa libertăţii de exprimare în Ucraina şi a reamintit de cazurile mai multor ziarişti români care au fost declaraţi persona non grata de către autorităţile ucrainene după ce au relatate despre suferinţele românilor din Bugeac.

Volumul reuneşte impresiile unei călătorii realizate în toamna anului 2010 de jurnaliştii George Damian şi Cătălin F. Vărzaru în regiunea Bugeacului - sau regiunea Odesa -, din Ucraina, locuită de aproximativ 124.000 de etnici români supuşi unui agresiv proces de deznaţionalizare din partea autorităţilor ucrainene. Regiunea cuprinsă între limanul Nistrului, Marea Neagră, Delta Dunării şi actuala Republică Moldova a făcut parte din principatul medieval al Moldovei până în anul 1812, când a fost anexată de Imperiul ţarist, a revenit în componenţa României în anul 1856, pentru a fi ocupată din nou de Rusia în 1878. Între 1918 şi 1940, Bugeacul a făcut parte din România, pentru a intra în componenţa Uniunii Sovietice după al Doilea Război Mondial. După destrămarea URSS, regiunea Bugeacului a intrat în componenţa Ucrainei.

Dacă în 1944 în Bugeac existau 62 de şcoli cu predare în limba română, la destrămarea URSS mai existau doar 21. În cei 20 de ani de administraţie ucraineană, numărul şcolilor cu predare integrală în limba română a fost redus de la 21 la 6, restul fiind transformate în şcoli mixte. Cartea surprinde toate aceste transformări, alături de distrugerea bisericilor şi monumentelor româneşti şi spaima indusă de autorităţi celor care doresc să se declare români şi să îşi afirme identitatea.

George Damian