Noi, de fapt, a cui victorie sărbătorim?

În sfârşit – evenimentul s-a produs: s-a constituit Alianţa pentru Integrarea Europeană (AIE-2), formată din PLDM, PDM şi PL. La semnarea Acordului de constituire a Alianţei, după ce şi-a pus semnătura pe document, domnul Mihai Ghimpu a declarat următoarele: „Anexele de-acum ştiţi, se află peste câţiva ani de zile, ca la Pactul Ribbentrop-Molotov”. Cineva a intervenit, se pare dl Vlad Filat, după care, râzând, domnul M. Ghimpu zice în continuare: „Sau, câte odată – nici o dată!”. Devine clar: la textul Acordului propriu-zis al AIE-2 există Anexe secrete, conţinutul cărora îl vom afla peste câţiva ani, sau – poate – nici odată.

După şedinţa de astăzi a Parlamentului, la o cupă de şampanie, înconjurat de ziarişti, acelaşi Mihai Ghimpu a vorbit ceva despre perspectivele de viitor ale noii guvernări, în care liderul liberal a zis despre „9 mai, participarea la parada militară de la Moscova etc.”

Să recapitulăm: am avut mai multe semne că între PCRM şi PDM se va constitui o coaliţie de „centru-stânga”. Vizita domnului Narâşchin la Chişinău şi discuţia acestuia cu Lupu şu Voronin; compatibilitatea celor două formaţiuni de stânga; vizitele delegaţiei PDM la Moscova şi întâlnirile lui M. Lupu cu dnii Medvedev, Grâzlov şi alţi demnitari ruşi; semnarea acordului PDM cu „Edinnaia Rossia” cu dorinţa PDM de a se prezenta ca singura formaţiune în R. Moldova care apără interesele Federaţiei Ruse în interfluviul Pruto-nistrean; vizita din decembrie a dl V. Plahotniuc la Moscova; negocierile dintre PDM şi PCRM mult mai uşoare şi fructuoase decât cu partidele de dreapta cu declaraţiile respective că totul este deja aranjat şi altele – au fost semne evidente că se va constitui coaliţia de centru-stânga.

Aşi putea greşi, dar, se pare, Kremlinul i-a oferit dlui M. Lupu două perspective. Prima – cea mai uşor de realizat: coaliţia cu PCRM – un partid pro-rusesc prin excelenţă. Cea de-a două perspectivă, mai anevoioasă, dar care convine Rusiei: crearea unei coaliţii de „centru-dreapta”, dependentă de una din componentele de bază – de PDM-ul pro-rusesc. La urma urmei, PCRM chiar în opoziţie fiind, tot la Moscova priveşte. Câştigul Moscovei este evident: PCRM, supărat pe PDM pentru „trădare”, dar orientat spre Est prin definiţie, plus AIE-2 care, la insistenţa dlui M. Lupu, a fost determinată să semneze documente secrete la Acordul-cadru şi pe care le va realiza. Iată de ce liderii AIE-2 nu au suflat o vorbă clară despre perspectivele Republicii Moldova: despre prezenţa noastră în CSI, despre modul de reîntregire a R. Moldova [lichidarea regimului separatist, anticonstituţional, din raioanele de est ale Republicii Moldova], despre accederea noastră în NATO etc. Nici cel puţin despre lupta cu corupţia nu s-a vorbit cu limpezime. A, da: „integrare europeană”, „locul nostru în spaţiul european” – parcă am mai auzit despre asta, nu-i aşa? Nimeni altul decât chiar V. Voronin spunea aşa!

Aşa dar, din punctul meu de vedere, victoria politică a dlui Marian Lupu înseamnă, de fapt, victoria Moscovei. La 9 mai 2011 militarii moldoveni vor mărşălui semeţi pe Piaţa Roşie a Moscovei, cu atât mai mult cu cât, la 22 iunie 2011 se vor împlini 70 de ani de la… De la ce? De la începerea Războiului germano-sovietic, în care s-a încadrat şi România pentru a-şi recupera teritoriile răpite de bolşevici în iunie 1940, sau de la declanşarea „Marelui război pentru apărarea Patriei”?

Vom trăi şi vom vedea!

Să auzim doar de bine!

Anatol PETRENCU