Încă din comuna primitivă, dar mai ales în societatea sclavagistă sunt informaţii că strămoşii noştri controlau, fiind incluse în limitele stă pânirii lor, teritorii până la sud de Dunăre, în Panonia, Carpaţii nor dici, Ucraina, Nipru şi Marea Neagră.
Fărâmiţarea feudală a dus la împărţirea haotică a teritoriului moştenit de la daci, care cu greu se mai arondează, formând în evul Mediu Moldova, Ţara Românească şi Transilvania, care separate nu-şi mai puteau apăra graniţele nici până la Tisa şi la Nistru. Nici până azi nu au putut fi adunate în graniţele naţionale Bu covina de Nord, Basarabia şi Transnistria, Cadrilaterul, sudul Ba na tului, teritoriul până la Tisa, Apşele din Carpaţii nordici, teritorii locuite în majoritate de români.
Unirea străbate ca un fir roşu toată istoria strămoşilor noştri.
"Pohta ce am pohtit", Unirea tuturor românilor, o spun românii prin Mihai Viteazul la anul 1600, este un moment reuşit pentru Unirea tuturor românilor.
Unirea Moldovei cu Muntenia la anul 1859, fapta unioniştilor care au ales ca domnitor unic pe Alexandru Ioan Cuza domnitor este un alt moment reuşit al Unirii românilor.
1 Decembrie este momentul decisiv al Unirii şi formării Statului Român Naţional Unitar. 1 ianuarie 1918 a fost actul decisiv pentru Unire. A început în luna aprilie a anului 1918 prin hotărârea basarabenilor în parlamentul de la Chişinău pentru a se uni cu România.
În luna noiembrie a anului 1918, bucovinenii hotărăsc la Cernăuţi Unirea cu România.
La 1 Decembrie 1918, transil vă nenii în Marea Adunare de la Alba-Iulia hotărăsc Unirea cu România şi formarea Statului Naţional Român Unitar.
Toate eforturile românilor pentru Unire au fost admise şi aprobate pe plan internaţional, în afară de Ungaria.
La 1 Decembrie 1918 românii încheie o luptă de peste 2.000 de ani în e.n. pentru învingerea vecinilor hrăpăreţi şi lacomi care au jefuit, subjugat şi exploatat vremelnic părţi din teritoriul patriei străbune.
Anul 1918 românii încheie o luptă cu multe eforturi şi jertfe pentru apărarea teritoriului moştenit de la străbuni.
Dacă în anul 1916 România stă pânea doar Moldova care a găz duit la Iaşi monarhia, guvernul şi insti tuţiile centrale, în anul 1918, ro mânii făuresc România Mare, eli berată şi unită prin eforturile şi jertfele ro mânilor, despre care nu vorbesc ma nualele şcolare, ca să nu-i supere pe unguri.
Cum Unirea s-a făcut la 1 Decembrie 1918 prin eforturile tuturor românilor este momentul istoric cel mai îndreptăţit să fie aprobat ca sărbătoare naţională a românilor şi României.
1 Decembrie Ziua Naţională trebuie pregătită bine de Guvernul României, de Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei, Institutul Cultural Român şi toate instituţiile judeţene şi locale. Să se facă apel la semnificaţiile profunde ale sărbătorii în campanii de informare referitoare la semnificaţiile şi însemnătatea Zilei naţionale. Să nu se mai încurajeze superficialitatea sărbătoririi prin mici, cârnaţi şi fasole, fără să se cunoască semnificaţia zilei.
În Transilvania, la 1 Decembrie şi alte sărbători se arborează steagul tricolor la toate casele românilor, iar în vechiul regat Drapelul Naţional se arborează doar la primării.
Regret că după anul 1990 şcoala românească, instituţiile culturale şi administrative nu mai pot realiza momentul patriotic şi educaţia la zilele mari pe care le merită românii care au luptat fără rezerve pentru actul Unirii.
Profesor pensionar Vasile Alexa
Strada Energiei, numărul 30, oraşul Dărmăneşti, judeţul Bacău
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: