Curtea clanului Voronin

18 februarie 2010
Fraudele de milioane - rămase doar pe hârtie. Afacerile Guvernului cu firmele lui Oleg - tăinuite. Pentru „merite deosebite” - „Ordinul Republicii”. Odată cu venirea în fruntea Curţii de Conturi a Alei Popescu, hotărârile acestui organ de control care verifică corectitudinea gestionării banilor publici au devenit dintr-odată foarte sterile. Aproape că nu mai aveau nume ale persoanelor care se fac vinovate de gestionarea incoerentă a banilor publici, ale agenţilor economici şi altele.

Toate hotărârile semănau una cu alta, diferenţa fiind denumirea instituţiilor verificate. Lectura hotărârilor CC îţi dădea impresia că în Moldova totu-i bine şi frumos. În spatele acestor hotărâri sterile însă se ascund sute de milioane delapidate sau care nu au ajuns în bugetul public, scheme frauduloase cu firmele clanului Voronin şi cu firme-fantomă.

Câţiva dintre membrii Curţii de Conturi, care au avut opinii diferite de cele ale majorităţii la aprobarea rezultatelor mai multor controale, dar şi experţi independenţi care au pus cap la cap actele reviziilor şi hotărârile publicate, au constatat că mai toate încălcările admise de responsabilii de la Guvern, ministere, în special cele legate de delapidarea banilor publici şi relaţiile dubioase ale statului cu anumiţi agenţi economici, au fost intenţionat omise din hotărârile publicate, iar o altă parte din constatări, care trebuiau transmise Procuraturii şi CCCEC, n-au mai ajuns acolo.

Fraude de milioane - rămase doar pe hârtie

Tudor Şoitu, fost membru al Curţii de Conturi, susţine că pe parcursul ultimilor opt ani această instituţie practic nu a vrut să depisteze afacerile dubioase cu firme fantome, care au prejudiciat considerabil bugetul de stat. De exemplu, pe parcursul anilor 2006-2008 CC nu a supus controlului cele mai importante instituţii care contribuie la formarea bugetului public: Serviciul Vamal şi Inspectoratul Fiscal de Stat. Lipsa acestui control, în opinia expertului, favorizează economia tenebră. Unii membri din actuala componenţă a CC acuză instituţia de complicitate la aceste procese negative, care au favorizat înmulţirea firmelor-fantomă. Potrivit unor estimări prealabile, lipsa controlului la instituţiile vizate a condus la micşorarea veniturilor la buget de cel puţin două ori.

Problema existenţei firmelor-fantomă a fost pusă abia în 2009, dar şi atunci cu jumătate de glas. La acest fenomen vom reveni cu o investigaţie amplă în timpul apropiat. La fel, în perioada vizată, în mod intenţionat, nu au fost supuse reviziilor financiare Banca Naţională a Moldovei, Banca de Economii, „Poşta Moldovei”, „Moldovagaz”, Calea Ferată. În cazul ultimei, controlul activităţii financiare pe anii 2003-2005 a scos în vileag delapidări de sute de milioane admise de către Ministerul Transporturilor şi Gospodăririi Drumurilor şi Calea Ferată, ambele structuri fiind conduse de Miron Găgăuz. Cu toate acestea, constatările au rămas doar pe hârtie. Aceeaşi soartă au avut-o şi rezultatele reviziilor la Academia de Ştiinţe a Moldovei pe perioada 2005-2006, la fel ca şi Auditul regularităţii la Ministerul Dezvoltării Informaţionale pentru anul 2007.

Afacerile Guvernului cu firmele lui Oleg - tăinuite

În primăvara lui 2007, CC a supus controlului activitatea economico-financiară a Aparatului Guvernului şi a unor instituţii subordonate acestuia pe perioada 2005-2006. Deşi în actele de control au fost menţionate şi probate mai multe încălcări grave, care au prejudiciat bugetul, în hotărârea finală a CC din 1 iunie 2009, acestea nu se regăsesc. CC a dosit, potrivit lui Şoitu, informaţia privind sumele de 31,6 mln. lei în anul 2005 şi 32,1 mln. lei în 2006, acumulate ca venituri de la darea în arendă a proprietăţii publice în lipsa autorizaţiei legale care nu au ajuns în bugetul de stat. Fără niciun temei, Curtea de Conturi, în hotărârea nr. 62 din 26.06.2007, a ocolit şi faptul admiterii de către Direcţia generală de administrare a clădirilor Guvernului a datoriei debitoare în mărime de 3,15 mln. lei ca urmare a neîncasării plăţilor pentru transmiterea patrimoniului în chirie.

La fel, din hotărârea CC au fost omise toate constatările privind derogările de la legislaţie admise de Direcţia de administrare a clădirilor Guvernului în relaţiile cu SRL „Moldconstruct-Market”, al cărui economist-şef este Oleg Voronin, feciorul ex-preşedintelui Moldovei. De exemplu, controlorii CC au constatat că, în anul 2006, cheltuielile pentru investiţiile capitale, administrate de către Aparatul Guvernului, au crescut în comparaţie cu anul 2005 de la 26,9 mln. lei la 48,8 mln. lei, inclusiv pentru clădirea preşedinţiei de pe bd. Ştefan cel Mare, 154, de la 2,7 mln. lei la 24,5 mln. lei, aceste sume fiind valorificate cu multiple încălcări de la normele existente de către „Moldconstruct-Market”. Presa a scris anterior că achiziţionarea şi contractarea serviciilor cu această firmă s-au efectuat în majoritatea cazurilor fără licitaţii publice. Tudor Şoitu susţine că prin mai multe încălcări la realizarea contractelor în toate cazurile au fost majorate costurile lucrărilor executate de către „Moldconstruct-Market”. Numai „la clădirea de pe str. Sfatul Ţării 53, transmisă în exploatare în 2005, costul lucrărilor executate a fost majorat de la 5,1 la 10,1 mln. lei”. Unii membri ai Curţii de Conturi ne-au spus că, la indicaţia preşedintei Ala Popescu, au dispărut din materialele controlului şi fapte referitoare la alte achiziţii de bunuri şi servicii contractate prin intermediul „Moldconstruct-Market”. Despre unele din aceste încălcări TIMPUL a relatat anterior.

Pentru „merite deosebite” - „Ordinul Republicii”

Întâmplător sau nu, dar după ce rezultatele controalelor CC au fost curăţate migălos de tot ce era legat de afacerile clanului sau supuşilor săi din diferite ministere, Vladimir Voronin îi acordă preşedintei Curţii de Conturi, Ala Popescu, cea mai înaltă distincţie în stat, „Ordinul Republicii”, „pentru merite deosebite”. Anterior acestui eveniment, preşedinta Curţii de Conturi s-a mutat într-un apartament luxos din centrul capitalei, pe care i l-a oferit cu dărnicie din banii publici şeful statului. Aşa cum se obişnuia, printr-o hotărâre de Guvern secretizată. În apartamentul vechi, care e tot în inima capitalei, a rămas să locuiască unul dintre feciorii săi. Un alt fecior al preşedintei Ala Popescu, la numai 23 de ani, imediat după absolvirea facultăţii, este promovat în funcţia de consul al R. Moldova într-o ţară cu care Moldova are relaţii diplomatice. După evenimentele din aprilie 2009, când mii de studenţi au protestat împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare, Curtea de Conturi s-a arătat interesată brusc de activitatea financiară a instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate. Şi, începând cu 16 aprilie, au fost dispuse controale la toate universităţile şi colegiile de stat din Chişinău.

Interesele mafiote din sistemul termoenergetic

Potrivit lui Tudor Şoitu, cel mai important domeniu din sistemul economic al RM - complexul termoenergetic - contrar prevederilor Legii privind Curtea de Conturi, a fost scos de sub controlul acestei instituţii. Cifra de afaceri a sistemului termoenergetic depăşeşte anual 9 miliarde de lei. Aşa-numita „autoeschivare” (prin lege) a CC de la a verifica activitatea sistemului termoenergetic al statului, care gestionează proprietăţi cu o valoare de peste 20-24 miliarde lei (o parte din ele înstrăinate ilegal unor investitori străini), a condiţionat subminarea întregului sistem economic al statului”, susţine Şoitu, precizând că această eschivare de la obligaţiunile sale statutare a CC ar fi fost condiţionată de interese mafiote în domeniul termoenergetic şi a generat o creştere în lanţ a costurilor serviciilor comunale şi a redus compatibilitatea produselor, mărfurilor autohtone pe piaţa internă şi externă.

Fraude masive la „Moldovagaz”

Iată doar unele încălcări depistate în ultimii ani de fostul membru al Curţii de Conturi şi care, crede el, trebuie să intre în atenţia noii guvernări, pentru că e vorba despre delapidarea banilor publici în proporţii deosebit de mari. Patrimoniul ramurii gazului a fost înstrăinat ilegal „Gazprom”-ului, prin includerea în costul capitalului social al SA „Moldovagaz” a numai 50-55 la sută din lungimea reţelelor de transportare şi distribuţie a gazelor naturale. Pe parcursul a peste zece ani (1998-2009), contrar Legii cu privire la investiţiile străine, „Gazprom” nu şi-a achitat cota-parte din capitalul social al SA „Moldovagaz” fixată preliminar la 01.10.1998. „Moldovagaz” nu-şi îndeplineşte obligaţiunile stabilite conform Contractului de constituire din 23.10.1998, privind dezvoltarea reţelelor de gaze pe teritoriul statului, din contul societăţii. În perioada realizării Programului de gazificare a R. Moldova (2001-2009), contrar prevederilor Contractului de constituire a SA „Moldovagaz”, au fost investite surse din bugetul public în mărime de 1 miliard de lei. Mai mult, persoanele fizice care au investit în crearea reţelelor de distribuţie a gazului au fost ilegal deposedate de aceste proprietăţi, valoarea cărora este de peste 3 miliarde lei. Contrar atribuţiilor stipulate în lege, CC s-a eschivat de la verificarea corectitudinii procesului de privatizare a patrimoniului statului din domeniul termoenergetic, asigurarea activităţii de postprivatizare, administrarea şi gestionarea patrimoniului public, utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a capitalului persoanelor fizice neprotejate de instituţiile statului. Aceste proprietăţi de peste 3 miliarde lei nu sunt înregistrate ca bunuri mobiliare de către agenţiile teritoriale cadastrale, fapt care pune la îndoială legalitatea deblocării surselor financiare de la bugetul public naţional în sumă de 1 miliard lei. Acest patrimoniu de peste 4 miliarde lei este ilegal exploatat de „Moldovagaz”, susţine Tudor Şoitu. Profitul net al „Moldovagaz” pentru anul 2007 şi 2008 depăşeşte cifra de un miliard de lei. Conform rezultatelor activităţii financiare pentru anul 2008, profitul net al SA „CET-1” este de 576,6 mln. lei, a „CET-2” - de 1215,6 mln. lei şi este mai mare decât cifra de afaceri a acestora, care constituie 348 mln. lei, respectiv 1159,3 mln. lei, în acelaşi timp SA „Termocom”, care procură de la aceste societăţi peste 75 la sută din energia termică distribuită consumatorilor finali, se află, din 2002, în procedură de insolvabilitate. Prin politica sa tarifară, ANRE a reuşit să sustragă din bugetul mun. Chişinău în ultimii doi ani în folosul „Moldovagaz”, CET-1 şi CET-2 surse bugetare ca acoperire a diferenţei de tarif la energia termică în valoare de peste 480 mln. lei. Aceste grave delapidări au fost şi rămân a fi acceptate şi generate cu bună ştiinţă de conducerea CC, susţine Tudor Şoitu.

Delapidări - da, vinovaţi - nu

Un studiu privind executarea hotărârilor Curţii de Conturi, efectuat în 2009 de Transparency International Moldova, atestă că acestea sunt executate doar parţial. Mai mult, în pofida multiplelor încălcări depistate în cadrul instituţiilor publice, doar un singur angajat a fost sancţionat disciplinar şi niciunul - administrativ sau penal. În urma chestionării funcţionarilor, fiecare al cincilea respondent a menţionat că acţiunile şi deciziile CC ar putea fi influenţate de către politicieni, demnitari sau de relaţii cu persoane apropiate, iar 8% din participanţii la sondaj au afirmat că s-au confruntat cu cazuri de corupţie sau conflict de interese admise de către funcţionarii CC. Efim Obreja, expert al TI, ne-a spus că studiul a relevat mai multe neajunsuri, probleme serioase sau rezerve importante în activitatea Curţii de Conturi, care pot reduce semnificativ din eficienţa activităţii de gestiune corectă a finanţelor publice şi, deci, din capacitatea de a preveni corupţia în acest domeniu. O deosebită îngrijorare trezesc cele legate de neasigurarea deplină a accesului la informaţie, implementarea parţială, neuniformă şi inadecvată a controlului/auditului intern, neaplicarea sancţiunilor faţă de persoanele care au admis încălcări ale legislaţiei, nepublicarea datelor privind măsurile implementate pentru executarea hotărârilor CC, aprobarea de către Guvern a actelor normative ce contrazic legislaţia şi care facilitează comiterea încălcărilor, repartizarea incorectă a mijloacelor publice, precum şi datele privind obiectivitatea auditorilor CC, nivelul lor de competenţă şi profesionalism, independenţă şi imparţialitate, a precizat Obreja.

Se vor autosesiza sau nu procurorii la ilegalităţile comise de către CC?

Ca să nu fim acuzaţi de actuala preşedintă a CC, Ala Popescu, că utilizăm informaţii neoficiale (altfel nici nu putem deoarece multe din actele de control ale CC nici nu au fost făcute publice), facem o precizare: atât fostul membru al CC, Tudor Şoitu, cât şi unii din actualii membri, sunt dispuşi să pună la dispoziţia procurorilor mai multe documente care atestă grave încălcări admise de CC şi care au fost tăinuite intenţionat. Sunt documente ce atestă că Bugetul public a fost fraudat de sute de milioane de dolari, proprietăţile statului - înstrăinate ilegal şi multe alte ilegalităţi. Rămâne să vedem dacă Procuratura şi alte instituţii ale statului se vor autosesiza şi vor face lumină şi în cazul Curţii de Conturi.

Timpul

3 comentarii:

Dragoş Galbur spunea...

N-a sa-l aresteze nimeni niciodata, are prea multi bani !

Igor spunea...

La sigur ca nu va fi arestat! In primulrand afacerile lui sunt prea mari, si multi vor pune spatele pentru el, multe persoane influente, de la noi din Basarabia, atat si din strainatate!

shoshon spunea...

conectativa ingeniozitatea
avera luii e mare .... deci e prea mult rivnita siiii
daca celor care vor pune spatele pentru el le vor face parte din avere, ei sor intoarece cu fata la noi shi cu fundul la Oleshca.
Shi gata cu Oleshca ... acum ne apuca de altul

Trimiteți un comentariu

:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-} :)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: