A fi la tine acasă

10 ianuarie 2010
De la ceva care nu există încă, trebuie sa pornească orice discuţie atunci când două sau mai multe etnii folosesc cuvântul „patrie” pentru acelaşi teritoriu. Nu putem oare spera că şi în cazul Basarabiei utopia se va transforma cândva în istorie şi că soluţia pentru o Europă integrată trebuie să devină dinspre acest viitor pe care azi ne este greu sa-l imaginăm?
Problema Basarabiei nu este una a istoricilor. Nu scormonind rănile istoriei vom găsi o soluţie la această problemă, ci disputele istoricilor, în loc să rezolve ceva, vor adânci mereu o dezbinare istorică. Pesemne că manualele istoricilor rusilor şi români nu vor putea fi puse niciodata de acord, deoarece chiar dacă există un unic adevăr istoric, interpretarea lui nu va fi niciodată aceeaşi. Soluţia la problema Basarabiei nu poate veni din trecut, ci doar din acel viitor care astăzi ne pare utopic. Iar viitorul din care poate veni soluţia înseamnă crearea unui teritoriu spiritual aşezat mai presus decât cel pământesc. Pentru că diferenţele de etnii sunt diferenţe de teritoriu doar atâta timp cât o civilizaţie se rezumă la mistica pământului şi face din acest pământ valoarea supremă a civilizaţiei. O bucată de pământ poate fi patrie comună pentru oameni care vorbesc limbi diferite sau care au credinţe diferite, dacă aceşti oameni sunt capabili să construiască laolaltă pe acest pământ teritoriul spiritual a lui „a fi la tine acasă”. Un rus, un român pot să se simtă „la ei acasă”, dacă fiecare îi recunoaşte celuilalt dreptul de a se simţi la el acasă în aceeaşi măsură în care el se simte la el acasă. Nici unul nu trebuie să fie „mai la el acasă” decât celălalt.

Acest echilibru al sentimentului de a fi la tine acasă nu a fost obţinut până acum în istoria Moldovei. Poate că ce se întâmplă astăzi în Basarabia este rezultatul acestui dezechilibru. Poate rusii de aici au practicat vreme de câteva secole „ privirea de pe cal” a celui care se simte stăpân şi este „mai la el acasă”. Poate că basarabenii au simţit apoi nevoia să-şi ia revanşa şi să împrumute, la rândul lor, „privirea de pe cal”. Poate că se joacă astăzi o nefastă schimbare de roluri şi că rănile istorice ale celor umiliţi se confruntă acum cu rănile celor frustraţi şi coborâţi de pe cal.

Dar patria nu este în primul rând un pământ. Noi, care am trăit cativa ani în comunism, ştim foarte bine că un teritoriu prins între graniţe poate să devină un lagăr de concentrare pentru un popor întreg şi că grănicerii pot deveni paznicii acestei închisori din care nu ai cum fugi. Patria, în comunism, este locul din care vrei să evadezi, de care vrei să scapi, tocmai pentru că ceea ce era „la tine” a devenit „la ei” acasă. Eram „la ei”, „la comunişti” acasă, şi nu „la noi”, ca oameni liberi. Iată de ce adevărata patrie este starea de spirit a lui „a fi acasă” care se obţine în legătură cu un anumit teritoriu. Când această stare de spirit este distrusă, unui om i se fură patria. Patria poate fi furată chiar şi atunci când rămâi pe pământul pe care te-ai născut.

Basarabia trebuie să devină starea de spirit a lui „a fi acasă” pentru două etnii diferite pe care istoria le-a aşezat pe acelaşi pământ.

16 comentarii:

Dragoș Galbur spunea...

Bravo mă copile, spui lucrurilor pe nume ! De-ar fi toţi cei ce vin din urmă cu logica ta am ajunge sus de tot, peste toţi cei care ne apasă acum !

Suntem români şi punctum !

Anonim spunea...

Bravo ! Respect pentru autor !

Daniel Moscalenco spunea...

Bravo Marioara.
unii la 15 ani judeca mai treaz decit altii la 40.

Dragoș Galbur spunea...

mooooorrr de râs, cică Mărioara :D

Cosmin spunea...

Superb!!!respect pentru o camarada.

Elena spunea...

Bravo şi respect autorului, un mesaj frumos şi profund... care te face să realizezi din nou şi din nou acest adevăr.

Anonim spunea...

"patria nu este pamant" ... bravo domnule admin, verticalitatea d-stra de odinioara se pateaza din ce in ce mai tare... (ma rog, nimic nu e vesnic..)

Anonim spunea...

cum poate fi basarabia acasa ptr doua etnii,basarabia e acasa doar pentru romani...nu sunt deacord in mare parte cu cele scrise...

Anonim spunea...

yn sfyrsit incep si parerile obiective... ))

Anonim spunea...

Nu comunic

Anonim spunea...

Salut

Oleg Chicu spunea...

şi planeta pamânt este numai a "omului cu raţiune", dar uite că facem loc şi pentru "ANIMALE ANONIME";))) art. e super!!!"doar cel ce înţelege pe alţii poate fi la rândul său înţeles"

Dragoș Galbur spunea...

Anonim prost si retard holbeaza ma ochii si vezi cine a scris, toate intrebarile acolo, iar de nu-ti place ai frecat-o din gara mai repejor ! de unde atita penibilitate ?

Anonim spunea...

te grabesti cu injuriile domnule... nu era vorba despre faptul ca tu ai fi scris acest articol, ci pur si simplu ca ai acceptat pe deplin veridicitatea lui si prin asta cazi yntru totul de acord cu cele scrise. Anume asta din punctul meu de vedere ar atenta la verticalitatea pe care ti-o construisei odinioara.

Dragoș Galbur spunea...

nu ma intereseaza pe mine ce scriu anonimii, am alergie de la ei, sunt atit de multi si atit de bravi, uite cind iti vei afisa datele ma voi adresa la tine chiar cu dumneavoastra ! Verticalitatea mea ramine neschimbata si nu conteaza ce scriu unii, nu conteaza uneori nici chiar ce scriu eu insusi, conteaza ceea ce fac !

Anonim spunea...

bine. sa traiesti!

Trimiteți un comentariu

:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-} :)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: