Tradiții și obiceiuri de Rusalii

In sambata dinaintea Duminicii Mari sunt sarbatoriti Mosii de vara sau Mosii de Rusalii. Acum se dau de pomana vase pline cu bautura si mancare si se slujesc parastase pentru morti.

Seara, baietii taiau nuiele mari de tei, pentru a fi sfintite a doua zi, de Rusalii, la biserica. Se aduc, in unele locuri, ramuri de nuc, ce se sfintesc si se pastreaza la icoane, la fel ca salcia de Florii.

In popor se credea ca, in aceasta zi, spiritele mortilor devin agresive inainte de a se intoarce pe lumea cealalta. Exista credinta ca, din Joia Mare pana la Rusalii ele salasluiesc printre cei vii.

Cele mai agresive erau considerate Ielele (Vantoasele, Rusaliile sau Soimanele) despre care se spunea ca incing hore pe campuri si ca il orbesc, ologesc sau amutesc pe cel pe care il gasesc lucrand. De aceea, pentru a se feri de pocitul Rusaliilor, oamenii se feresc sa lucreze.

Bolile cauzate de iele poarta numele generic de "luatul din caluș", intrucat se credea ca pot fi vindecate prin jocul calușarilor in jurul bolnavului.

Cel mai celebru dans al românilor, Calușul, care a fost mult exploatat in latura sa spectaculara, este, de fapt, un joc al cetei masculine desfasurat de Rusalii. Calusarii sunt legati prin juramant si legi caluseresti. Juramantul se depune pe steagul lor special, la hotar, si consta in fagaduinta ca vor pastra legile caluseresti, ca vor juca cu dreptate si fara suparare, ca se vor avea ca fratii si vor fi supusi vatafului.

Ei jucau prin curtile oamenilor si se spunea ca ii tamaduiesc pe cei bolnavi. Mamele isi dadeau copiii in bratele calusarilor pentru a fi si ei la fel de voinici si jucausi. Se credea mai demult ca in aceasta zi trebuie sa petreci cu calusarii; iar daca vei dormi, sa-ti pui un cutit sub cap, ca sa nu te trezesti pocit.

Cu adanci radacini istorico-mitologice, Calusul este cel mai spectaculos dans românesc, pastrat si azi in zona de Sud a tarii, dar si in Transilvania, in unele locuri. Din 2005, UNESCO a declarat ritualul Calusului drept „capodopera a patrimoniului cultural imaterial al umanitatii”.

Daca adaugam ca, a doua zi dupa Rusalii, este sarbatoarea Sfintei Treimi, putem spune ca asa se incheie ciclul pascal la români. Acesta este cel mai important ciclu de sarbatori crestine, alaturi de care isi fac simtita prezenta si obiceiurile populare, izvorate fie din practici crestine foarte vechi, fie din vechi ritualuri folclorice.