In epoca, asa-zisului, socialism dezvoltat era naiv sa gandesti, ca o institutie stiintifica oficiala ar fi indraznit sa declare, ca in perioada postbelica in RSSM a existat o miscare de eliberare nationala. Abia la finele anilor ’80, cand RSSM a fost cuprinsa de un puternic val al miscarii de eliberare nationala, au devenit cunoscute numele multor patrioti, care au activat in clandestinitate impotriva regimului sovietic.
Lupta grea si inegala se ducea individual, prin grupuri, diferite organizatii, care se fondau atat in republica, cat si in marile centre ale imperiului sovietic – Moscova, Leningrad, Kiev, Odesa si altele.
Diverse forme de rezistenta fata de ocupatia sovietica nu au incetat sa se manifeste niciodata. Imediat dupa razboi a reinviat forma traditionala a razvratirii romanesti – haiducia. In paduri au aparut cete de luptatori inarmati, pe care sovieticii i-au etichetat drept banditi. In ciuda represiilor sangeroase si a superioritatii zdrobitoare a ocupantilor, aceste grupuri de combatanti au reusit sa se mentina pana la jumatatea anilor ’50.
Manifestarile de atitudine dusmanoasa a populatiei bastinase fata de ocupatia sovietica s-au inregistrat chiar in data dupa 28 iunie 1940. In toamna anului 1940 un grup de tineri in varsta de 17-18 ani, elevi ai liceului pedagogic «Vasile Lupu» au arborat tricolorul pe cladirea NKVD-ului aflata vis-a-vis.
Conform spuselor unuia dintre patricipanti, Gheorghe Martanov, chiar in toamna anului 1940 au fost ridicati cativa baieti, apoi la 11 martie 1941 au fost arestate inca 10 persoane. Ulterior, au fost arestati si alti tineri pe diverse motive. Inchisoarea din Orhei deveni plina cu elevi ai scolii pedagogice. La 18 iunie 1941, 13 baieti impreuna cu profesoara de filosofie d. Maria Manjaru au fost transferati la inchisoarea din Chisinau.
«La 24 iunie – isi aminteste Gheorghe Martanov – grupul nostru de 13 baieti si profesoara am aparut in fata tribunalului militar regional Odesa, convocat in sedinta de deplasare, tribunalul care ne judeca pe toti in decurs de o ora. Verdictul a fost urmatorul: toti cei vizati au fost calificati «dusmani ai poporului, spioni si tradatori de tara». Cei care atinsesera varsta majoratului (18 ani) au fost condamnati la pedeapsa capitala prin impuscare. Iata numele lor:
Guma Anatolie
Mihu Grigore
Eprov Vichentie
Brodetchi Victor
Cotun Anatolie
Cosma Onisie
Cei care nu ajunsesera la aceasta varsta de 18 ani au fost condamnati la 25 ani inchisoare. Iata numele celor condamnati la inchisoare:
Guma Victor
Martanov Gheorghe
Sarbu Constantin
Bogus Paul
Telea Arcadie
Brasoveanu Eugen
Profesoara noastra a fost condamnata la 10 ani inchisoare.»
In anii 1945-47 in satele raionului Soroca – Otaci, Racovat, Zgurita, Vertiujeni – activau grupe de patrioti din randurile intelectualitatii satesti, care mai tarziu s-au unit in organizatia «Arcasii lui Stefan cel Mare». Principalii activisti ai acestei organizatii au fost: Vasile Batranac, Victor Solovei, Vasile Cebotaru, Nicolae Flocosu, Condrat Ursachi, Alexei Mancea, etc.
In 1948 elevii scolii pedagogice din Balti au format organizatia «Sabia dreptatii». Organizatori au fost: Petru Lungu si Ion Moraru (care ulterior au atras inca 10 persoane din randul satenilor).
In 1949 un grup de intelectuali din raioanele Hancesti si Carpineni – fratii Istrati, Andreev din Vasieni, Condrat din Bacioi, etc. au format «Partidul Libertatii», care se incadrase intr-o lupta activa impotriva comusmului.
In 1949 in satele raioanelor Cornesti si Bravicea a activat grupul numit «Armata Neagra», activisti si conducatorii caruia au fost Gavril Andronovici si Ion Bors.
In 1950 din initiativa si sub conducerea tanarului Simion Zlatan, din partile Rezinei, a fost formata organizatia «Partidul Democrat Agrar», care ducea lupta impotriva autoritatilor sovietice locale. A activat in satele raioanelor Rezina, Orhei, Raspopeni, etc. In componenta acestui grup au intrat Celan Grigore, Botolin Emelian, Grubai Dumitru, Turcanu Ion, Jaram Andrei, etc.
La inceputul anilor ’60 in RSSM, sub conducerea lui Nicolae Dragos, a activat o organizatie antisovietica. La ea au luat parte Nicolae Tarnovschi, Ion Cerdantev, precum si studentii Conservatorului - Vasile Postolachi, Sergiu Cemartan si Nicolae Cucereanu.
Elena Postica
(Sursa: Anuarul Muzeului National de Istorie, 1992)
Lupta grea si inegala se ducea individual, prin grupuri, diferite organizatii, care se fondau atat in republica, cat si in marile centre ale imperiului sovietic – Moscova, Leningrad, Kiev, Odesa si altele.
Diverse forme de rezistenta fata de ocupatia sovietica nu au incetat sa se manifeste niciodata. Imediat dupa razboi a reinviat forma traditionala a razvratirii romanesti – haiducia. In paduri au aparut cete de luptatori inarmati, pe care sovieticii i-au etichetat drept banditi. In ciuda represiilor sangeroase si a superioritatii zdrobitoare a ocupantilor, aceste grupuri de combatanti au reusit sa se mentina pana la jumatatea anilor ’50.
Manifestarile de atitudine dusmanoasa a populatiei bastinase fata de ocupatia sovietica s-au inregistrat chiar in data dupa 28 iunie 1940. In toamna anului 1940 un grup de tineri in varsta de 17-18 ani, elevi ai liceului pedagogic «Vasile Lupu» au arborat tricolorul pe cladirea NKVD-ului aflata vis-a-vis.
Conform spuselor unuia dintre patricipanti, Gheorghe Martanov, chiar in toamna anului 1940 au fost ridicati cativa baieti, apoi la 11 martie 1941 au fost arestate inca 10 persoane. Ulterior, au fost arestati si alti tineri pe diverse motive. Inchisoarea din Orhei deveni plina cu elevi ai scolii pedagogice. La 18 iunie 1941, 13 baieti impreuna cu profesoara de filosofie d. Maria Manjaru au fost transferati la inchisoarea din Chisinau.
«La 24 iunie – isi aminteste Gheorghe Martanov – grupul nostru de 13 baieti si profesoara am aparut in fata tribunalului militar regional Odesa, convocat in sedinta de deplasare, tribunalul care ne judeca pe toti in decurs de o ora. Verdictul a fost urmatorul: toti cei vizati au fost calificati «dusmani ai poporului, spioni si tradatori de tara». Cei care atinsesera varsta majoratului (18 ani) au fost condamnati la pedeapsa capitala prin impuscare. Iata numele lor:
Guma Anatolie
Mihu Grigore
Eprov Vichentie
Brodetchi Victor
Cotun Anatolie
Cosma Onisie
Cei care nu ajunsesera la aceasta varsta de 18 ani au fost condamnati la 25 ani inchisoare. Iata numele celor condamnati la inchisoare:
Guma Victor
Martanov Gheorghe
Sarbu Constantin
Bogus Paul
Telea Arcadie
Brasoveanu Eugen
Profesoara noastra a fost condamnata la 10 ani inchisoare.»
In anii 1945-47 in satele raionului Soroca – Otaci, Racovat, Zgurita, Vertiujeni – activau grupe de patrioti din randurile intelectualitatii satesti, care mai tarziu s-au unit in organizatia «Arcasii lui Stefan cel Mare». Principalii activisti ai acestei organizatii au fost: Vasile Batranac, Victor Solovei, Vasile Cebotaru, Nicolae Flocosu, Condrat Ursachi, Alexei Mancea, etc.
In 1948 elevii scolii pedagogice din Balti au format organizatia «Sabia dreptatii». Organizatori au fost: Petru Lungu si Ion Moraru (care ulterior au atras inca 10 persoane din randul satenilor).
In 1949 un grup de intelectuali din raioanele Hancesti si Carpineni – fratii Istrati, Andreev din Vasieni, Condrat din Bacioi, etc. au format «Partidul Libertatii», care se incadrase intr-o lupta activa impotriva comusmului.
In 1949 in satele raioanelor Cornesti si Bravicea a activat grupul numit «Armata Neagra», activisti si conducatorii caruia au fost Gavril Andronovici si Ion Bors.
In 1950 din initiativa si sub conducerea tanarului Simion Zlatan, din partile Rezinei, a fost formata organizatia «Partidul Democrat Agrar», care ducea lupta impotriva autoritatilor sovietice locale. A activat in satele raioanelor Rezina, Orhei, Raspopeni, etc. In componenta acestui grup au intrat Celan Grigore, Botolin Emelian, Grubai Dumitru, Turcanu Ion, Jaram Andrei, etc.
La inceputul anilor ’60 in RSSM, sub conducerea lui Nicolae Dragos, a activat o organizatie antisovietica. La ea au luat parte Nicolae Tarnovschi, Ion Cerdantev, precum si studentii Conservatorului - Vasile Postolachi, Sergiu Cemartan si Nicolae Cucereanu.
Elena Postica
(Sursa: Anuarul Muzeului National de Istorie, 1992)
(Foto: copia sentintei de condamnare a membrilor ONB "Arcasii lui Stefan", arhiva dlui Alexandru Moraru)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: