Aşa a spus pe 4 martie Ilie Ilaşcu la Televiziunea “10 TV” din Bucureşti. Afirmaţia aparţine deci unui veteran al luptei pentru independenţa şi suveranitatea celui de-al doilea stat românesc. Un om integru. El nu poate fi bănuit de subiectivism, de prejudecăţi politice, de interese meschine… A suferit prea mult, ca să mai presupunem aici o umbră de rea intenţie. Mercenarii ruşi i-au distrus viaţa. Şi pentru asta ar trebui să-i fim recunoscători. “Nu poţi să-i treci pe dinainte”, cum ar spune o vorbă moldovenească veche.
Aş fi vrut să-l contrazic pe Ilie Ilaşcu fiindcă mi-a plăcut de la început formula politică “Alianţa pentru Integrare Europeană”. Eram sigur că lucrurile se vor deplasa într-o direcţie normală şi pentru românii de peste Prut. Nu am găsit însă contraargumente. Marian Lupu a făcut trei voiaje la Moscova. A insistat pentru prelungirea cu încă zece ani a tratatului cu Federaţia Rusă imediat după numire în funcţia de “oleacă preşedinte”. Fără să clipească. Era primul lui act politic în funcţia de prezident. Ar fi putut să discute cu Dmitri Medvedev să se introducă totuşi în acel tratat o referire la anul sau secolul în care Kremlinul va catadicsi să-şi retragă trupele de ocupaţie şi arsenalul de pe Nistru. Nimic! A cerut categoric prelugirea tratatului, aşa cum a semnat Ion Iliescu ultimul tratat cu Uniunea Sovietică, din 1991. Au mai fost şi alte perle de când a urcat în vârful parului: discursul meu politic este în limba moldovenească, România trebuie să semneze tratatul politic de bază etc.
«Limba moldovenească şi limba română, în ciuda unor regionalisme, scrise în grafie chirilică sau latină, reprezintă una şi aceeaşi limbă, iar problema identităţii este markerul politic pentru populaţia Moldovei ». Iată o notă care-i aparţine unui gazetar rus de la IA REGNUM, nu lui Marian Lupu. Apar nuanţările politicianiste şi pentru limba moldovenească. Prin urmare, de unde-şi ia modelul de gândire “spikerul”?
Iar acum, când primarul din Corjova şi consilierul lui au fost arestaţi fiindcă şi-au pomenit morţii din 1992 la biserica din sat, Marian Lupu a bălmăjit ceva penibil. El preferă dublul limbaj, la fel ca Voronin: una să spună la Moscova şi alta să fumeze la Bruxelles. Nu poţi să te dai de ceasul morţii pentru aderarea la Uniunea Europeană şi apoi să te dai în lanţuri la CSI cu Lukaşenko şi cu Nazarbaev. Ori la bal, ori la spital! Balticii nu au stat în două luntre şi de asta au ajuns acolo. Iar Marian Lupu vorbeşte cu Catherine Ashton despre « poziţia fermă a instituţiei prezidenţiale şi a Parlamentului de a realiza toate acţiunile orientate spre integrarea europeană a Republicii Moldova » şi cu Putin discută despre intrarea în Uniunea Vamală cu Belarus.
Dacă păşeşte în vârful degetelor când vorbeşte de Rusia, înseamnă că este captiv şi românii din Basarabia nu au nevoie de un asemenea preşedinte.
Iată dovada: «Studierea cauzelor şi consecinţelor războiului din 1992 este treaba istoricilor ». Cum să fie treaba istoricilor faptul că ruşii nu se retrag de pe Nistru, dar cer Republicii Molotov să rămână «neutră»? Evident, neutră faţă de România, de Uniunea Europeană şi de NATO. De la Snegur la Lupu, toţi preşedinţii de la Chişinău, cu excepţia lui Mihai Ghimpu, au gândit independenţa « ţărişoarei » faţă de România, iar nu în raport cu Rusia.
Ei bine, dacă Bucureştiul se face că nu vede o asemenea duplicitate, străinii de la Bruxelles nu au motive să-i tolereze pe liderii actuali de la Chişinău dacă vor s-o scalde mai departe.
Iar când «prezidentul» vorbeşte şi se comportă aşa, ce să mai cerem omului de rând din Basarabia sau din Transnistria ? El rămâne derutat în continuare la poarta nouă a Europei, după cum arată sondajul de opinie, realizat de institutul CBS-AXA şi dat publicităţii pe 1 martie.
De reţinut că 28% din locuitorii Moldovei ar vrea unirea cu Uniunea Europeană, 7% solicită alipirea la Ucraina, 4% - la Belarus, 2% - la Kazahstan. Nu sunt de acord să se despartă de independenţă doar 28,1% din locuitorii republicii. 8,4% din cei chestionaţi au declarat că ar vrea refacerea Uniunii Sovietice, iar 19,5% şi-au manifestat dorinţa de a intra în componenţa uniunii cu Rusia, Belarus şi Kazahstan. Doar 5% ar dori unirea cu România. Rezultatele au fost manipulate grosolan fiindcă numărul unioniştilor este cu mult mai mare, dar atestă acea derută cultivată cu vinovată inconştienţă de către politicienii de la Chişinău, timp de 20 de ani, iar acum de Marian Lupu.
Iată de ce, pentru Vova Putin este atât de simplu să instrumenteze şi Alianţa pentru Integrare Europeană, după modelul fabulei cu Lupu, Capra şi Varza.
Nici Vova nu poate trece cu toţi trei simultan pe punte. Trebuie să lase pe cineva pe drum. După ce va băga Varza în coarnele Caprei, îl va lua pe Lupu şi va trece dincolo. Apoi îi va căra şi pe ceilalţi. Ştim toţi unde va duce acea punte.
În acest timp, România trebuie pusă la colţ: ne-a apostrofat Medvedev de faţă cu Angelşa Merkel care nu a zis nimic, se fac presiuni să semnăm un pseudo-tratat politic de bază, umilitor pentru Bucureşti, apoi toată presa de la Moscova duce o campanie antiromânească total disproporţionată, în timp ce românii chiar au alte preocupări. Nu-i prea văd mânioşi că Marian Lupu se împleticeşte între Moscova şi Bruxelles. Oamenii au grijile lor.
Iată ce scrie tovarăşa Alla Alexeevna Iazikova, directoarea Centrului pentru problemele Mării Mediterare şi Mării Negre de la Institutul Europei, din cadrul Academiei Ruse de Ştiinţe în “Nezavisimaia Gazeta”, un ziar considerat reper publicistic la Moscova:
“În realitate, ideea unirii “celor două popoare frăţeşti” este familiară doar unei părţi a intelectualităţii care se grupează în jurul Partidului Popular Creştin Democrat, care nu a intrat în Parlament şi nu se bucură, conform sondajelor de opinie, de o susţinere serioasă. (Cât se poate de fals, PPCD a cotit-o lamentabil spre Voronin – nota red.). Considerabil mai populară, mai ales în rândul tinerilor, este ideea integrării europene. Pentru orientarea Moldovei pe acest drum, ca stat independent şi unitar, s-au pronunţat 61% din cei chestionaţi. 23% din respondenţi au considerat unirea Moldovei cu România necesară numai pentru a intra astfel în Uniunea Europeană. În acelaşi timp, 72% din cei întrebaţi consideră că e necesară păstrarea unor bune relaţii cu Rusia.
Astfel, în societatea moldovenească rămâne dominantă ideea integrării europene prin păstrarea unor relaţii stabile cu Rusia, mai ales în domeniul economic, ceea ce, în definitiv, şi marchează vectorii de politică externă a Moldovei.
În ciuda tuturor acestor fapte evidente, chemările la unirea “naţiunii dezbinate” în ultimii ani au devenit tot mai frecvente la Bucureşti. “România şi românii sunt singura ţară, singurul popor, care au rămas dezbinate în Europa după reunificarea Germaniei”, a declarat public preşedintele român Traian Băsescu în iulie 2006. Iar în 2007, după ce România a aderat la UE, a început o campanie de masă pentru acordarea paşapoartelor româneşti pentru cetăţenii Moldovei (în timpul întâlnirii cu Mihai Ghimpu, pe-atunci preşedinte interimar, preşedintele român a promis că se vor acorda lunar 10.000 de paşapoarte).
Ca răspuns la îngrijorările exprimate de unele ţări din UE privind numărul de imigranţi din Moldova, statele UE au primit următoarea explicatie: România “restituie cetăţenia celor care au pierdut-o nu din vina sau voia lor”, “acţiunea României este compatibilă cu acţiunile altor state europene” şi “susţinerea românilor din afară” va fi o prioritate absolută a politicii externe româneşti.
Explicaţii pentru a promova această “nouă prioritate” au fost date cu prilejul vizitei oficiale a preşedintelui român la Chişinău în ianuarie 2010. Acest eveniment a fost precedat de întâlnirea cu corpul diplomatic acreditat la Bucureşti, când Băsescu a menţionat: consolidarea relaţiilor cu Republica Moldova este “proiectul meu politic de suflet”, dând astfel o tentă sentimentală viitoarei vizite. La care a adăugat un “cadou” de o sută de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii şi educaţiei.
Şi-a schimbat imediat dipoziţia sentimentală când a venit vorba de semnarea Tratatului politic de bază. Traian Băsescu a explicat că nu vrea să fie “partenerul lui Molotov şi Ribbentrop”, care au semnat pactul din 1940. (Corect este 23 august 1939). Traian Băsescu a folosit termenul “Basarabia” care nu se foloseşte în discursurile publice.
Nimeni nu trebuie să uite: cine seamănă vânt culege furtună şi o asemenea evoluţie în regiune a fost totdeauna periculoasă pentru sud-estul neliniştit al Europei. În ce priveşte R. Moldova, conducerea ei actuală conştientizează pericolul declaraţiilor politice şi acţiunilor din partea autorităţilor române, nu numai pentru conflictul transnistrean, dar şi pentru dezvoltarea relaţiilor Moldovei cu Rusia”.
Am lăsat deliberat acest citat amplu pentru a vedea cum gândesc propagandiştii neostalinişti de la Moscova. Este limpede că Basarabia rămâne “un proiect de suflet” al Moscovei, iar dacă vom accepta situaţia, ruşii nu-şi vor retrage armata de ocupaţie de pe Nistru niciodată. Aşa pot să ţină în şah NATO, UE, mai ales România, Ucraina. Nu cred că Occidentul, de dragul Chişinăului, va acorda sprijin tehnologic pentru ca Medvedev să se joace de-a Valea Siliciului lângă Moscova. Kremlinul nu renunţă la re-transnistrizarea Basarabiei.
Iar Marian Lupu zboară pe acelaşi vector.
Să dea Dumnezeu să greşesc eu! Aşa cum mi-am dorit să greşesc şi atunci când mulţi îl ovaţionau pe Voronin la Bucureşti.
Şi ce-a ieşit?
viorel-patrichi.blogspot.com
1 comentarii:
foarte corect articolul bravo
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: