Primele unități militare naționale basarabene

14 ianuarie 2011

Armata rusa din Galitia pana la Marea Neagra cuprindea o insemnata proportie de basarabeni – circa 200 000 oameni. Soldatul roman basarabean facuse destule campanii in serviciul tarului: in Crimeia, in Balcani, in Manciuria. In anii primului razboi mondial, hazardul operatiilor militare l-a pus in fata altor romani, din randurile armatei austro-ungare impotriva careia lupta sau din randurile armatei romane, cu care se afla alaturi. El a avut revelatia folosirii aceleiasi limbi, care depasea frontierele imperiului rus si al regatului aliat, a unei nationalitati mai vaste si mai bogate careia ii apartinea si el. Fructul acestei experiente l-a constituit nasterea unei puternice miscari nationale in randul ostirii basarabene, atat pe fronturile militare, cat si in interiorul imperiului tarist.

In vara anului 1917, incep sa se constituie primele comitete nationale ostasesti moldovenesti la Iasi, Chisinau, Odesa, Sevastopol, Kiev, Ecaterinoslav, etc, care isi propuneau sa militeze pentru infiintarea unui organism national, menit a conduce autonom Basarabia si organizarea armatei nationale.

Primul comitet ostasesc s-a constituit la Odesa din initiativa capitanului de stat major din armata rusa Emil Cately, a sublocotenetului Ion Pascaluta si volunatrului St. Holban. Acest comitet a obtinut aprobarea de la Statul major regional Odesa de a separa soldatii basarabeni, care servisera pe front si erau raniti de doua-trei ori, in unitati proprii, denumite simbolic «cohorte nationale» - unitati, care urmau sa fie trimise in Basarabia pentru mentinerea ordinii.

Primele patru cohorte, comandate de sublocotenentii Ant. Rvihan, N. Ciornei, O. Otel si D. Budescu, echipate si dotate cu munitii din Arsenalul armatei din Odesa, au sosit la Chisinau la mijlocul lunii septembrie 1917.

Dupa exemplul Odesei, comitetele nationale ostatsesti, create in majoritatea zonelor in care se aflau soldatii basarabeni, trec grabnic la constituirea in cohorte nationale si trimiterea lor spre Chisinau pentru a fi inrolate in armata nationala.

La aceasta opera de interes vital pentru Basarabia si-au adus contributia substantiala, pe langa cei de la Odesa, comitetul ostasesc de la Iasi, creat in iunie 1917 din initiativa sublocotenentilor de rezerva Gr. Cazachii, And. Scobioala si V. Tautu; comitetul ostasesc din garnizoana Sevastopol organizat si condus de sublocotenentii in rezerva C. Spinei si I. Rotaru; comitetul ostasesc moldovenesc din Tighina, condus de sublocotenentul D. Dragomir, locotenentul Th. Zeletin si studentul D. Caraus; cercul studentesc moldovenesc din Kiev, initiat de studentii Vl. Cazacliu si Vl. Bogos; comitetele ostatsesti din Ecaterinoslav, Vosnesens, etc.

Munca acestor patrioti nu a fost zadarnica. Din oamenii recrutati de ei si trimisi la Chisinau s-au constituit, pana in toamna anului 1917, primul batalion national alcatuit din 4 cohorte cu sediul in capitala Basarabiei si inca 12 cohorte, repartizate cate doua de fiecare judet.

Coordonarea activitatii de recrutare si conducere a unitatilor in scopul mentinerii ordinii atat in capitala, cat si in judete a fost pusa in sarcina Comitetului Central ostasesc moldovenesc din Chisinau, care s-a constituit din fosti ofiteri activi in armata imperiala rusa, aflati la Chisinau in covalescenta dupa ranile dobandite pe front. Cei mai activi dintre acestea au fost: col. N. Furtuna, col. (r.) T. Cojocaru, cpt. Ch. Andronache, lt. An. Moraru, mr. V. Cijevski si slt. (r.) Gh. Pantea.

Infaptuirile cele mai de pret ale Comitetului Central ostasesc le-au constituit convocarea Congresului general ostasesc si organizarea Sfatului Tarii.

In vederea pregatirii congresului o delegatie a Comitetului Central ostasesc, alcatuita din sublocotenentul I. Pascaluta si voluntarul St. Holban a fost trimisa la Petrograd pentru a obtine de la Kerenski, ministrul de razboi si Marina al Rusiei revolutionare, inlesniri in ceea ce priveste participarea la congres a reprezentantilor ostasilor basarabeni, aflatori in toate unitatile din armata rusa, precum si aprobarea pentru sporirea numarului de cohorte de la 16 la 100 si infiintarea primelor regimente moldovenesti.

Dupa o atenta si minutioasa pregatire, la 20 octombrie 1917, s-a deschis la Chisinau in Casa Eparhiala primul congres militar moldovenesc. Erau prezenti in sala 600 delegati, ofiteri si soldati basarabeni de pe toate fronturile, precum si circa 500 delegati, reprezentand diferite organizatii profesionale.

Prezidat de maiorul V. Cijevski, sublocotenentii Ioan Pasacluta si Gherman Rantea, congresul a hotarat declararea autonomiei Basarabiei in cadrul Republicii federative democratice ruse si alegerea unui birou pentru organizarea Parlamentului - denumit Sfatul Tarii, in compunerea caruia sa fie numiti si 44 ostasi alesi de Congres. La incheierea lucrarilor, pe data de 25 octombrie 1917, Congresul a adoptat un numar de 11 rezolutii privitoare la principiile privind organizarea autonoma a Basarabiei.

Sfatul Tarii infiintat, astfel, prin hotararea Congresului ostasesc, si-a deschis lucrarile la Chisinau la 21 noiembrie 1917. Documentele consemneaza acest moment drept cea mai mare sarbatoare din capitala Basarabiei in ultimii 100 ani. De asupra palatului Sfatului Tarii a fost arborat drapelul national, iar in sala, in furtuna de entuziasm si lacrimi, s-a intonat «Desteapta-te, romane!»si «Pe-al nostru steag e scris unire!». Din balcon, asistenta a primit, apoi, defilarea detasamentelor militare venite sa salute primul parlament national al Basarabiei autonome.

Conform proiectului de organizare a ocarmuirii Basarabiei, a fost ales primul presedinte al Sfatului Tarii in persoana lui Ion Inculet si organul executiv al Adunarii Nationale – Sfatul directorilor generali, alcatuit dintr-un director-presedinte si 10 directori generali pe departamente.

Crearea Sfatului Tarii, urmata de «proclamarea Republicii Moldovenesti autonome», a reprezentat prima etapa. A doua etapa va fi declararea, in mod simbolic, la 24 ianuarie 1918, a independentei noii republici. Ea va netezi drumul spre etapa a treia: unirea.

(Jipa Rotaru, Anuarul Muzeului National de Istorie a Moldovei, II, Anul 1992)

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-} :)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: