Devize se numesc textele succinte ce insotesc o stema. De obicei, devizele, scrise pe o esarfa, sunt plasate in partea inferioara a compozitiei stemei. Ele cuprind maxime, precepte morale ori indemnuri eroice.
In Moldova devizele de stat sunt cunoscute din timpul domnitorilor sec. XVI-XVII. Domnitorul Despot-Voda (Ioan Iacob Heraclide), care a ocupat tronul Moldovei intre 1561-1563, a folosit deviza VENDEX ET DEFENSOR LIBERTRAT PATR (« Salvatorul si aparatorul patriei elibereaza patria »), reflectata pe o moneta emisa de Despot-Voda.
Deviza lui Nicolae Patrascu, care a domnit in Tara Romaneasca intre 1599-1600 sub suzeranitatea tatalui sau, Mihau Viteazul, era VIRTUTE ET MARTE (« Curaj si lupta »). Este cunoscuta si deviza UTROQVE CLARESCERE PULCHRUM (« Pretutindeni straluceste in mod deosebit ») de care se conducea familia domnitorului Ioan Sandu Sturdza (a domnit in Moldova de la 9 iunie 1822 pana la 23 aprilie 1828).
In timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) in Romania este raspandita deviza « TOTI IN UNUL », recomandata si institutiilor de stat. NIHIL SINE DEO (« Nimic fara Dumnezeu ») intre 1872-1921 era deviza specifica a familiei domnitoare Hohenzollern.
Mai multe orase, atat in dreapta, cat si in stanga Prutului in trecut aveau devizele sale. Spre exemplu, in 1862 Alexandru Ioan Cuza confera deviza UNIREA FACE PUTEREA – cu simbolurile heraldice corespunzatoare – orasului Focsani, in care pana la Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca in 1859 o parte se subordona Iasilor, iar alta parte oras – Bucurestilor.
Referitor la deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVA (« Virtutea romana renascuta »), cercetatoarea istoriei heraldice romanesti Maria Dogaru scrie ca ea exprima constiinta acestui neam in ceea ce priveste apartenenta sa la o mare civilizatie si se constituie intr-un vibrant apel adresat intregii natiuni de a fi la inaltimea chemarii epocii. Aceasta deviza a fost inclusa de membrii Comisiei Heraldice in stemele judetelor Alba, Nasaud, a oraselor Alba Iulia si Cahul, evocandu-se « astfel, codificat, interesantul proces de romanizare desafsurat pe aceste locuri in antichitate ».
In 1991, la 8 august, Comitetul Executiv al Consiliului Municipal « a aprobat noua stema a orasului Chisinau, executata de pictorul Gheorghe Vrabie. La baza este pusa varianta stemei din anul 1921 cu modificari nu prea mari, incuviintata de o comisie consultativa heraldica din Bucuresti ».
Atat in stema Chisinaului din anul 1921, cat si in cea actuala, adoptata si aprobata la 8 august 1991, deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVA nu a fost oficial blazonata. Aceasta deviza din 1991 apare pe o esarfa, neaprobata in stema Chisinaului, tirajata in pancarte tot mai putin raspandite in Chisinau. Se presupune ca deviza pentru stema Chisinaului din 1991 ar fi fost oral autorizata de Mircea Druc, prim-ministru al republicii in acel timp. In relatiile oficiale si interstatele stema Chisinaului, insa, nu este blazonata cu deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVA.
Ion Dron
(Chisinau, Schite Etnotoponimice)
In Moldova devizele de stat sunt cunoscute din timpul domnitorilor sec. XVI-XVII. Domnitorul Despot-Voda (Ioan Iacob Heraclide), care a ocupat tronul Moldovei intre 1561-1563, a folosit deviza VENDEX ET DEFENSOR LIBERTRAT PATR (« Salvatorul si aparatorul patriei elibereaza patria »), reflectata pe o moneta emisa de Despot-Voda.
Deviza lui Nicolae Patrascu, care a domnit in Tara Romaneasca intre 1599-1600 sub suzeranitatea tatalui sau, Mihau Viteazul, era VIRTUTE ET MARTE (« Curaj si lupta »). Este cunoscuta si deviza UTROQVE CLARESCERE PULCHRUM (« Pretutindeni straluceste in mod deosebit ») de care se conducea familia domnitorului Ioan Sandu Sturdza (a domnit in Moldova de la 9 iunie 1822 pana la 23 aprilie 1828).
In timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) in Romania este raspandita deviza « TOTI IN UNUL », recomandata si institutiilor de stat. NIHIL SINE DEO (« Nimic fara Dumnezeu ») intre 1872-1921 era deviza specifica a familiei domnitoare Hohenzollern.
Mai multe orase, atat in dreapta, cat si in stanga Prutului in trecut aveau devizele sale. Spre exemplu, in 1862 Alexandru Ioan Cuza confera deviza UNIREA FACE PUTEREA – cu simbolurile heraldice corespunzatoare – orasului Focsani, in care pana la Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca in 1859 o parte se subordona Iasilor, iar alta parte oras – Bucurestilor.
Referitor la deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVA (« Virtutea romana renascuta »), cercetatoarea istoriei heraldice romanesti Maria Dogaru scrie ca ea exprima constiinta acestui neam in ceea ce priveste apartenenta sa la o mare civilizatie si se constituie intr-un vibrant apel adresat intregii natiuni de a fi la inaltimea chemarii epocii. Aceasta deviza a fost inclusa de membrii Comisiei Heraldice in stemele judetelor Alba, Nasaud, a oraselor Alba Iulia si Cahul, evocandu-se « astfel, codificat, interesantul proces de romanizare desafsurat pe aceste locuri in antichitate ».
In 1991, la 8 august, Comitetul Executiv al Consiliului Municipal « a aprobat noua stema a orasului Chisinau, executata de pictorul Gheorghe Vrabie. La baza este pusa varianta stemei din anul 1921 cu modificari nu prea mari, incuviintata de o comisie consultativa heraldica din Bucuresti ».
Atat in stema Chisinaului din anul 1921, cat si in cea actuala, adoptata si aprobata la 8 august 1991, deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVA nu a fost oficial blazonata. Aceasta deviza din 1991 apare pe o esarfa, neaprobata in stema Chisinaului, tirajata in pancarte tot mai putin raspandite in Chisinau. Se presupune ca deviza pentru stema Chisinaului din 1991 ar fi fost oral autorizata de Mircea Druc, prim-ministru al republicii in acel timp. In relatiile oficiale si interstatele stema Chisinaului, insa, nu este blazonata cu deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVA.
Ion Dron
(Chisinau, Schite Etnotoponimice)
(Sursa imagine: http://www.monument.sit.md/old-photos/)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: