Cultura și identitatea românilor

23 februarie 2010
Intre dialectele limbii romane, dupa cel dacoroman, al doilea ca importanta, tinand cont de numarul vorbitorilor, este cel aroman. Urmeaza cel meglenoroman, pastrat in comuna Cerna, din judetul Tulcea, precum si in Bulgaria si Turcia, si cel istroroman, pe cale de disparitie. De vreo cativa ani incoace, se vehiculeaza ideea ca aromana ar fi o limba diferita de romana, dar motivele acestei diferentieri se dovedesc a fi politice, nicidecum stiintifice.

In acest sens, dacoromanii nu au ce-si reprosa. Primii lingvisti care au atras atentia ca dialectul aroman apartine limbii romane au fost straini, printre care specialisti desavarsiti ca J. Thunmann, profesor la Universitatea din Halle, precum si Fr. Miklosich, si mai ales Gustav Weigand. Apoi, aromani de seama, ca Th. Capidan, aromanist, balcanolog si slavist, Tache Papahagi, care a realizat cel mai bun dictionar aroman etc. De altfel, cei mai multi aromani se considera romani adevarati, si, de-a lungul istoriei si-au dovedit cu prisosinta atasamentul pentru Romania. In mare parte, cei de la noi se afla actualmente in Dobrogea si sunt originari din Grecia, Bulgaria, Macedonia-Skopie, Turcia europeana.

Au emigrat in mare numar, intre anii 1920-1940, in judetele Caliacra si Durostor, zona numita Cadrilater, iar din 1940, odata cu cedarea acestei regiuni Bulgariei, s-au refugiat in localitati din Romania, indeosebi din judetele Constanta (Cobadin, Ramnic de Jos, Colilia, Sinoe etc.) si Tulcea (Beidaud, Ceamurlia de Sus, Camena, Panduru, Lastuni-Hagilar, Testemel-Vasile Alecsandri, Randunica-Congaz etc.). Nu inceteaza sa le popularizeze istoria si cultura cercetatorul Tanase Bujduveanu, in numeroase volume. El insusi aroman, autorul subliniaza mereu apartenenta acestora la neamul romanesc. Iata ce scrie intr-un recent volum, “Etnografie balcanica / Aromanii din Dobrogea”: “Operele marilor cercetatori romani, D. Bolintineanu, T. Burada, Nicolae Iorga, Sextil Puscariu, Ovid Densusianu, Theodor Capidan, Tache Papahagi, P. P. Panaitescu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan si a multor altora mentioneaza ca graiul si istoria aromanilor sunt mereu prezente ca parte de nedespartit a istoriei si limbii romane.”

Rezistenta anticomunista din Dobrogea
Acelasi autor a publicat si o excelenta monografie, “Aromanii din Camena”, unde, printre altele, se afla si pretioase informatii despre puternica miscare de rezistenta anticomunista a oamenilor pomeniti in titlu. Grupurile de rezistenta din Nordul Dobrogei au fost conduse de fratii aromani Nicolae si Dumitru Fudulea, din localitatea Stejaru, iar cele din Sud de Gogu Puiu. Printre localitatile angrenate in miscarea de rezistenta anticomunista s-a aflat si Camena. Iata ce scrie mai departe Tanase Bujduveanu: “Mijloacele de opresiune ale Securitatii au dat un bilant deosebit de trist: oameni impuscati, tarani aruncati in inchisori, condamnati la munca silnica, altii executati etc. Din 1949 Securitatea trecea la masuri de exterminare a rezistentei anticomuniste. O parte din ascunzatorile miscarii de rezistenta se aflau in zone apropiate de Camena, Ceamurilia de Sus.

In luna ianuarie a anului 1949 are loc in localitatea Camena, in locuinta lui Nicolae Caraman, o prima intalnire condusa de fratii Fudulea, Gogu Puiu si Iancu Beca, cu alti aromani din sat, la care participa Costea Economu, Dinca Patasa, Vasile Chehaia si altii. S-au discutat probleme ale rezistentei avand speranta caderii in viitor a regimului comunist. Pana in primavara mai au loc inca trei intruniri ale miscarii de rezistenta organizate de Nicolae Hasoti, Iancu Beca, fratii Fudulea. Discutiile s-au axat pe actiunile miscarii de rezistenta si posibilitatile de sustinere cu bani si alimente de catre locuitorii satului Camena. Din vara anului 1949, au loc valuri de arestari prin satele dobrogene inclusiv in Camena. Nu departe de localitate, in satul Panduru, conducatorii miscarii de rezistenta se reunesc si isi exprima dezamagirea fata de slaba reactie a Occidentului la actiunile lor anticomuniste”.

Cum s-a intamplat peste tot in tara, Securitatea a reusit sa decapiteze miscarea de rezistenta, arestand si condamnand la moarte numerosi luptatori anticomunisti. Asasinatele nu mai conteneau, spaima si teroarea domina satele dobrogene. Membrii grupului din Camena au fost condamnati la ani grei de temnita. Domiciliul fortat s-a impus multor familii, considerate oponente ale autoritatilor comuniste. Multi istorici au observat, cercetand documentele, ca la rezistenta anticomunista din tara noastra, cea mai lunga din tarile est-europene, au participat numai romani, nu si minoritari. In acest sens, informatiile de mai sus constituie inca un argument in favoarea apartenentei totale a aromanilor la poporul roman. Oamenii din Camena merita, desigur, toata admiratia. In afara istoriei lor recente, ni se mai prezinta si viata lor religioasa, obiceiurile, arta populara si gastronomia, ilustrate cu fotografii revelatoare.

Raspanditi in toata Peninsula Balcanica, aromanii au avut de-a face cu mari personalitati straine, in trecere pe acolo, cum aflam din volumul “Aromanii si lordul Byron”, si au contribuit, adeseori decisiv, la inflorirea unor importante lacasuri de cult, cum aflam din volumul “Aromanii si manastirile Meteora”, semnate de acelasi autor.

2 comentarii:

Dragoş Galbur spunea...

Român până la moarte și dincolo de ea !

Dragoş Galbur spunea...

http://blogovat.blogosfera.md/2010/votecode/191

Trimiteți un comentariu

:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-} :)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: